Legalitati şi securitati
Cutugursit multu di multu di societatea civilă şi adoptat aoa si un mes di Parlamentu, nomlu mutrindalui securitatea cibernetică ali Românie fu declarat niconstituţional. Giudicătorl’i a Curtil’ei Constituţionala aprucheara sesizarea faptă di una parei di parlamentari liberali, di opoziţie, cari featira timbihi că actul normativ călcă ndreptul la bana privată tru spaţiul virtual. Pi ningă ixichea di izini di la CSAT, giudicătorl’i constituţionali agiumsira pi isapea că nomlu adus aminti calcă ma multe dispoziţii ale Constituţie, ntra cari ateali mutrindalui izinea libira la justiţie şi la un proces echitabil, ndreptul mutrindalui bana intimă, familială şi privată, ndreptul mutrindalui secretlu ali corespondenţa.
Mihai Pelin, 22.01.2015, 13:18
Easti treilu nom dit aşi numasita “pacheta Big Brother” declarată niconstituţională, după ti anlu ti tricu, CCR nu apruche alti dauă nomuri: atel mutrindalui borgea a furnizorlor di telefonie şi internet tra s-li tana 6 mesi datili a ufilisitorlor şi atel mutrindalui obligaţia tra s-cafta datili personale a ufilisitorlor di cartele telefonice prepay şi di reţele Wi-Fi. Crititl’i a nomlui mutrindalui securitatea cibernetică s-plâmsira că el poati s-da izini a serviciilor şi a procurorlor tra datili di la iti sistem informatic, susceptibil că easti mintit tru una activitate paranom, fără un mandat emis di una instanţă, ca masi pi thimel’iu a unal’ei caftari motivata.
Di alta parti, susţinătorl’i a lui argumentara că nomlu nu va s-baga tru practico tra cetăţean’il’I di arada, cari au un calculator ica una reţea şi că easti ananghi tru contextul actual a criştearil’ei fără precedentu a riscurlor şi a fuvirserlor cibernetice. Tru minduita a SRI, nai cama vartoslu suţinător a aistui, nomlu easti indispensabil tra furn’ia că lucreadza tra vigl’earea si tin’isearea a ndrepturlor şi libirtăţlor di thimel’iu a cetăţean’ilor. Asparizmili, speculaţiile şi stepsurli pi aestă temă nu au niti un thimel’iu alithea tra furn’ia că nomlu nu da izini a instituţiilor a statlui acceslu la dati cari ţan di bana privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unlui giudicător, cundil’eadza SRI. Masi ateli ti au infrastructura cibernetica (nu persoane fizice) au borgea tra s-baga la dispoziţia a autorităţlor axiziti masi date tehniti tu ligatura cu fuvirsearea cari fati obiectul a caftaril’ei, exighisescu reprezentanţal’ii a Serviciului.
Ma amanat dupu evaluarea preliminară, ma s-iasa tru migdani ananghea tra lardzearea a cercetaril’ei tra nascanti persoane determinati, acceslu la un computer, tabletă, ica smartphone va sa s-faca masi pi thimel’ilu a unei autorizari eliberata di giudicător. Cu tuti aesti, lucarlu aestu nu easti specificat tru nom. SRI exighisi că nu eara ananghi di pruvideri suplimentare tru atea ti mutreasti tin’isearea a ndrepturlor a omlui, tra atea ca procedura tra autorizarea mutrindalui izinea la dati cu caracter personal easti reglementată em tru Codlu di procedură penală, em tru Nomlu a securitatil’ei naţionala. Ma s-eara bagata şi tru nomlu a securitatil’ei cibernetica, vrea sa scutea tru videala una redundanţă legislativă, lucru contrar cu bunili practit tru tehnea ali legislaţie.
Armanipsearea: Tascu Lala
