Leadzea a educaţil’ei din Ucraina, pi aghenda a Consiliului a li Europă
Noaua leadze ale educaţie, adoptată, în toamna aesta, în Ucraina şi calificată de majoritatea experţâlor drept aţel puţân neinspirată, are devenită subiectu de discuţie şi la Strasbourg. Ună dezbatire de urgenţă mutrinda controversatulu act normativ va domiină aghenda de gioi a Adunaril’ei Parlamentară a Consiliului ale Europă, întrunită în sesiune de toamnă. Dezbatirea fu propusă di delegaţia română şi easte motivată de gâilipsirea pe care u provoacă limitarea drastică a dreptului la educaţie în limba maternă a minorităţâlor naţionale. Uidisit a leadzil’ei, copiil’i din etniile minoritare va poată să studiadză în limba maternă maşi la grădiniţă şi şcoala primară, după care va urmeadză cursurile exclusiv în ucraineană. Fost ministru di Externe, senatorulu Titus Corlăţean, care conduţe delegaţia Româniil’ei şi easte şi vicepreşedintele a APCE, îl’i explică a pitricutâl’ei Radio România la Strasbourg care sunt aşteptările a l’ei de la şedinţa di gioi:
Bogdan Matei, 10.10.2017, 21:38
Sper să avem ună dezbatire corectă, care să determină ună reacţie corectă a autorităţâlor din Ucraina să reformuleadză aestă leadze, di acceptare expertiza Comisil’ei de la Veneţia pe mardzina a liştei leadze şi de a modificare ună leadze care limiteadză drastic drepturile şi protecţia minorităţâlor naţionale din Ucraina, deci şi a ţilei română.” Aproapea giumitate de milion di etniţ români bâneadză în statulu veţin, majoritatea pi teritoriile româneşti de apirită anexate tru 1940, prin-tru un ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate tru 1991 de Ucraina, ca stat succesor. Analiştil’i spun că, pe fondul a conflictului dişcl’is cu Moscova, puseulu de intoleranţă a autorităţâlor de la Kiev poate să avizeadză, de faptu, maşi milioanele di etniţ ruşi din estul şi sudulu a Ucrainâl’ei, iar alante comunităţ — români, maghiari, bulgari, greci, polonezi — sunt maşi victime colaterale. Mesulu trecut, şefulu a diplomaţiil’ei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, şi omologil’i a lui de la Budapesta, Sofia şi Atena au semnată, pri nângă aestă spus, ună scrisoare comună, prin care-şi exprimă gâilipsirea şi profundul regret faţă di adoptarea noauăl’ei leadzei a înveţămintului din Ucraina. Tot în septembrie, la Bucureşti, într-ună altâturlie nuparavedzută unanimitate, Parlamentul are căftată a statului veţin să reexamineadză actul normativ. Deputaţâl’i şi senatoril’i români au anunţată că urmăresc/că mutrescu cu gâilipsire şi maximă atenţie evoluţiile generate di adoptarea leadzilei şi feaţiră un apel trâ soluţionarea cât mai pe avrapa a situaţil’ei, prin acţiuni cu bună-credinţă, în spiritulu a cooperaril’ei, pri-tru respectarea strictă a standardelor europeane mutrinda protecţia minorităţâlor naţionale. Tru arada lui, preşedintele Klaus Iohannis preferăă să-şi amână, trâ ună dată neprecizată, vizita pe care urma să u facă mesulu aestua la Kiev.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsire: Hristu Steriu
