Justiţia, cu motoarili pan di mardzina

Tru doil’i, trei an’i dit soni, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) — chipita di falanga tru alumta cu flagelu cari nica u matina dit thimeal’e administraţia românească — apraftasi tra s-anvaleasca, ş-nu masi la capitolu imagine, terenlu chirut. Prit dalga di dosare discl’isi, multi dit eale bitisiti cu condamnări la hapsani cu executare, DNA u modela certituditea că varnu, cari ti s-hiba anamea a lui, prit ipotisea ti u ari, di hroma politică ica di influenţă, nu easti pisupra a nomlui. Ca argumentu nica s-ma multu, tru premieră tru istoria judiciară ali României post-comunista, a unlui procuror-şef ti easti pi ipotisi al’i si discl’isi un dosar penal.

Florentin Căpitănescu, 21.11.2014, 13:19

Tru doil’i, trei an’i dit soni, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) — chipita di falanga tru alumta cu flagelu cari nica u matina dit thimeal’e administraţia românească — apraftasi tra s-anvaleasca, ş-nu masi la capitolu imagine, terenlu chirut. Prit dalga di dosare discl’isi, multi dit eale bitisiti cu condamnări la hapsani cu executare, DNA u modela certituditea că varnu, cari ti s-hiba anamea a lui, prit ipotisea ti u ari, di hroma politică ica di influenţă, nu easti pisupra a nomlui. Ca argumentu nica s-ma multu, tru premieră tru istoria judiciară ali României post-comunista, a unlui procuror-şef ti easti pi ipotisi al’i si discl’isi un dosar penal.

Şefa ali Direcţie di Investigari a Infracţiunilor di Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – altaturlie, una structură multu tin’isita di lao – , Alina Bica, fu ncl’isa ti un dosar tru cari DNA u afla cabati ti calcarea a omlui tru lucru/serviciu. Infracţiunea s-pari ca fu fapta tru perioada tru cari şefa DIICOT eara sumsecretar di stat tru Ministerlu ali Justiţie şi membră a unal’ei comisii cari lucra ti darea napoi locarli si agarli. A l’ei a’li si cafta giueapi dimi easti stipsita că, tru 2011, deadun cu doi sot di comisie, şi el’i cercetaţ, licsurara paltearea a nascantor despăgubiri paraevaluate tra un teren/ un loc di 13 di ictari mardzina di capitala. Zn’iia fapta a cratlui va s-hiba di cama di 62 di miliun’i di euro.

Di altă parte, tut gioi, Curtea Supremă apruche caftarea a procurorlor anticorupţie di arestari preventivă tra 30 di dzale a deputatului PSD (la guvernare), Ioan Adam. El easti mintit tru un dosar cu darea napoi paranom locuri/ agari, prit cari adusi zn’ie a statlui cama di 300 di miliun’i di euro. Tutunaoara, Instanţa Supremă apufusi ca deputatlu PC (la guvernare), Ion Diniţă, s-hiba cercetat tru libirtate, sum control judiciar. Diniţă easti stipsitu că, prit călcarea a normelor legale, fu tru amintaticu cu nascanti contracti cu paradz public, tru judetlu Braşov (centru). Tru cazlu a lui, zn’ia fapta isapi di DNA easti cama di şapte miliun’i di euro. Dauli apofasi a Curtil’ei Suprema nu suntu difinitive. Aesti trei dosare nu aduc, ama, vara nautati tru actualu peisaj juridic românescu.

Ti furn’ia ca subiecţal’i a anchetelor, membri a corpului dit administraţia centrale, şi tehnitli ufilisiti tra furlachea a paradzlor publit – tranzacţie funciară supraevaluată, darea napoi paranom şi contractu cu dedicaţie – compun cazuri di arusfeti agiumti, dimec, clasiti. Niti nu ari avea cum s-hiba altaturlie, maca DNA ari tru lucru nu ma puţan di 4.800 di dosari, tifră confirmată tamama di procurorlu-şef ali instituţie, Laura Codruţa Kövesi. Tra corupţal’i, cu tuti metodologhiili a lor tut ma ingenioase, şefa ali DNA ari aestu mesaj: ”nu suntu ma itra di noi”.

Armanipsearea: Tascu Lala