Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ion Caramitru dişcl’isi, luni, measa arucutoasâ “Societatea di Cultură Macedoromâna

 Prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Românâ, Ion Caramitru, tu ligâturâ cu aromân’il’i: Nu him aţel’I dit soni/ oarecinePrezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Române, Ion Caramitru, spusi că “unâ parei/ fracţiune di oamin’i inconştienţâ” easti contra la unâ istorie di dauă secole di conştiinţă idittitară a aromânilor ca români şi sumlinie că aeşţâ agiutarâ istoria ali Românie şi alântor vâsilii dit Balcani cu personalităţ di protathesi tu plan politic şi intelectual.Ion Caramitru dişcl’isi, luni, measa arucutoasâ “Societatea di Cultură Macedo-Română la 140 di ani (1879-2019) – Istorie şi actualitate”, organizată la Sala Media a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale”.”Easti gâilipsitor că oamin’i cari suntu ază contemporani cu noi şi cari suntu nipoţl’ii şi strănipoţl’ii a aţilor cari trapsirâ di itia că s-duchea/ sâ spunea câ suntu români, latini, cum vreţ s-lă spuneţ, nâuntrul a Imperiului Otoman, şi maxus după câdearea a lui şi cari ş-alâsarâ/ ş-deadirâ bana tra s-alumtâ trâ aestă idhee – că furâ prefţâ, că furâ celniţ, că furâ tiniri cu suflitlu ti aestă muşeatâ şi avutâ identitate, di atel’i cari feaţirâ studii la sculii, la licee şi feaţirâarigeai tru bâseriţli româneşti dit Balcani, atel’i cari, merituoşi hiinda, furâ agiutaţ di statlu român s-facâ studii cu burse tru România şi aţel’i cari agiumţâ tru catastisea tra s-hibâ desfiinţat lâ si deadi cetăţenie română maşi cu câftarea şi declararea că suntu români şi popularâ Cadrilaterlu tru 1925 şi niheamâ ma amânatu. Tuti aesti mări evenimente cari fac istoria ali aiştei, vasâ spunu, câlbâlâchi di oamin’i importanţâ, mintimen’i, cari bânarâ deadun şi cari lugursirâ suţata câ easti ma importantă andicra di iţi altu sentimentu, (…) tuti aesti lucri pricunuscuti aoa tru România di domnitorl’I a Ţarâl’ei Româneascâ, di Academia Română, di mărl’i intelectuali, ahurhinda di la Eminescu şi până la Iorga şi tuţ alantâ, cari âl’I lugursirâ pi aromâni ca hiinda fraţl’ii a noştri, tută aestă realitate palpabilă a istoriil’ei a noastrâ easti contradzâsă ază di unâ parei/ o fracţiune di oamin’i inconştienţâ”, spusi Caramitru.El cundil’e că aromânii – cari “agiutarâ istoria ali Românie şi nu maşi, şi ali Gârţie, şi alâor vâsilii cari suntu tru Balcani, cu personalităţ di prota thesi şi politiţi şi ştiinţifiţi şi intelectuali n’general” – nu suntu “oarecine”/ “ti niacâţari tru isapi”.”Armănu ma largu şi vahi că va s-mor cu aestă ntribari la cari nu am apandisi: ţi âl’i agită/ minteaşti pi aeşţâ oamin’i? Cari easti orizontul di aştiptare? Ti vor cu aestâ? Di itia câ s-hibâ ta s-nu nâ spunem români, lipseaşti tra s-him

, 25.09.2019, 21:12

 Prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Românâ, Ion Caramitru, tu ligâturâ cu aromân’il’i: Nu him aţel’I dit soni/ oarecinePrezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Române, Ion Caramitru, spusi că “unâ parei/ fracţiune di oamin’i inconştienţâ” easti contra la unâ istorie di dauă secole di conştiinţă idittitară a aromânilor ca români şi sumlinie că aeşţâ agiutarâ istoria ali Românie şi alântor vâsilii dit Balcani cu personalităţ di protathesi tu plan politic şi intelectual.Ion Caramitru dişcl’isi, luni, measa arucutoasâ “Societatea di Cultură Macedo-Română la 140 di ani (1879-2019) – Istorie şi actualitate”, organizată la Sala Media a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale”.”Easti gâilipsitor că oamin’i cari suntu ază contemporani cu noi şi cari suntu nipoţl’ii şi strănipoţl’ii a aţilor cari trapsirâ di itia că s-duchea/ sâ spunea câ suntu români, latini, cum vreţ s-lă spuneţ, nâuntrul a Imperiului Otoman, şi maxus după câdearea a lui şi cari ş-alâsarâ/ ş-deadirâ bana tra s-alumtâ trâ aestă idhee – că furâ prefţâ, că furâ celniţ, că furâ tiniri cu suflitlu ti aestă muşeatâ şi avutâ identitate, di atel’i cari feaţirâ studii la sculii, la licee şi feaţirâarigeai tru bâseriţli româneşti dit Balcani, atel’i cari, merituoşi hiinda, furâ agiutaţ di statlu român s-facâ studii cu burse tru România şi aţel’i cari agiumţâ tru catastisea tra s-hibâ desfiinţat lâ si deadi cetăţenie română maşi cu câftarea şi declararea că suntu români şi popularâ Cadrilaterlu tru 1925 şi niheamâ ma amânatu. Tuti aesti mări evenimente cari fac istoria ali aiştei, vasâ spunu, câlbâlâchi di oamin’i importanţâ, mintimen’i, cari bânarâ deadun şi cari lugursirâ suţata câ easti ma importantă andicra di iţi altu sentimentu, (…) tuti aesti lucri pricunuscuti aoa tru România di domnitorl’I a Ţarâl’ei Româneascâ, di Academia Română, di mărl’i intelectuali, ahurhinda di la Eminescu şi până la Iorga şi tuţ alantâ, cari âl’I lugursirâ pi aromâni ca hiinda fraţl’ii a noştri, tută aestă realitate palpabilă a istoriil’ei a noastrâ easti contradzâsă ază di unâ parei/ o fracţiune di oamin’i inconştienţâ”, spusi Caramitru.El cundil’e că aromânii – cari “agiutarâ istoria ali Românie şi nu maşi, şi ali Gârţie, şi alâor vâsilii cari suntu tru Balcani, cu personalităţ di prota thesi şi politiţi şi ştiinţifiţi şi intelectuali n’general” – nu suntu “oarecine”/ “ti niacâţari tru isapi”.”Armănu ma largu şi vahi că va s-mor cu aestă ntribari la cari nu am apandisi: ţi âl’i agită/ minteaşti pi aeşţâ oamin’i? Cari easti orizontul di aştiptare? Ti vor cu aestâ? Di itia câ s-hibâ ta s-nu nâ spunem români, lipseaşti tra s-him


altuţiva: aromâni şi duri. Ama cari suntu el’I ? Di iu yin? Iu s-amintară ? Ti adrarâ ? Ma s-nu nâ spunem ca români şi nu apruchem aestâ identitate, putem sâ spunem, aşi cum nâ si apândisi, că patrida a noastră easti tru Balcani n’general. Ama tru Balcani noi urdinăm. Cu oili, cu cal’ii, cu ţi avum. Vrea s-earam şi vrea s-armâneam ca definiţie unâ farâ di oamin’i câlâtori/ umblători, tra s-nu spun altâ turlie. Cunuştem s-alti ahtâri populi/ fari. Nu minduescu că him idyea cu atel’I ţi adarâ aestu lucru prit definiţie. Agiutăm istoria ali Românie şi nu maşi nica şi ali Gârţie şi a aânltor vâsilii cari suntu tru Balcani cu personalităţ di prota thesi şi politiţi şi ştiinţifiţi şi intelectuale n’general. Nu him oarecine/ vârâ farâ/ popul di aradâ. Him unâ farâ avutâ tru idhei, tru axia trâ gaereti, tru sentimenti”, spusi prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Română.Tru arada a evenimentului, la cari ţânurâ comunicări, ntră alţâl’ii, prof.univ dr. Nicolae Saramandu, membru corespondentu ali Acadimie Română, prof.univ.dr. Adina Berciu-Drăghicescu, dr. Vladimir Creţulescu, furâ pitricuti mesaje dit partea a prezidentului ali Academie Română, Ioan-Aurel Pop, şi di partea a ministrului trâ Afaceri Externe, Ramona Mănescu.Prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Română deadi ma multi diplomi di excelenţă tră lucurlu faptu chiro di trei dechenii ti ndruparea a românilor dit Balcani.Manifestărli ndreapti cu arastea câ s-umplurâ 140 di ani di la thimil’iusearea ali Societati di Cultură Macedo-Românâ ahurhirâ, luni, la Bâsearica Izvorul Tămăduirii Mavrogheni, cu Te Deum şi unâ lituryie di ayiuseari/ sâmtuseari a hlamburilor ţi li ari Societatea di Cultură Macedo-Română (reconstituiri după urnechea di la 1894).Thimil’iusitâ tru 23 di yismâciuni 1879, la iniţiativa a nâscântor personalităţ politiţi şi culturali dit atel chiro cata cum Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia, Dimitrie Brătianu, mitropolitlu primat Calinic Miclescu, Ion Ghica,Vasile Alecsandri, Societatea di Cultură Macedo-Română fu oficializată prit Decretlu domnescu nr. 1.289 simnat di Carol I la 15 di april 1880 şi vrea s-aibâ un rol importantu ti amintarea a ndrepturlor trâ populaţia româneascâ dit sudlu ali Dună. AGERPRES/(A, AS – autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)


Armânipsire: Tascu Lala

Foto: LukasJohnns / pixabay,com
Actualitati Wednesday, 20 November 2024

1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina

Reprezentanţălli a multiloru stati, politicieañi şi diplomat pitricură hăbări că ndrupăscu, tora dupu 1.000 di dzăli di anda nkisi...

1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina
foto: pixabay.com
Actualitati Thursday, 14 November 2024

România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru

Datili a Ofițiului Ivropean ti Statisticâ scotu tu padi că tiñia di cathi mesu medie alâxitâ easti patra nai ma ñica ditu Uniunea Ivropeanâ....

România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru
Novoizabrani predsednik SAD Donald Tramp
Actualitati Thursday, 14 November 2024

Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

Mulțâ lideri politiț ditu tutâ lumea reacționarâ, âlli deadirâ hiritimati a republicanlui Donald Trump, ți ș-aspusi anâchiseara tu...

Reacţii la alidzearea alu Donald Trump
Foto: facebook.com/sef.smap
Actualitati Wednesday, 13 November 2024

Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa

Ti ma pţănu di dauă stămâñi, tru România va s’ţănă protlu turu a alidzerloru prezidenţiali, iarapoi campania electorală s’duţi ma...

Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa
Actualitati Tuesday, 12 November 2024

Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

Ministrul ali Agriculturâ, Florin Barbu, şi comisarlu ivrupean ti agriculturâ, polonezlu Janusz Wojciechowski, ți eara tu unâ vizitâ ufițialâ...

Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ
Actualitati Monday, 11 November 2024

Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

Nica ditu eta 19, Parislu eara prota opţiuni ti elitili româneşțâ ți ș-pitrițea fciorilli la studii tu Ascâpitatâ. Tutu tu Frânțilli...

Parteneriat strateghicu româno-frânțescu
Actualitati Monday, 11 November 2024

NATO lipseaști s-armânâ unitâ

Suțâllia Nordu-Atlanticâ va s-lucreadzâ cu azvingâtorlu a alidzerloru americani, iți cari s-hibâ elu, ş-va s-adarâ tutu ți poati ta...

NATO lipseaști s-armânâ unitâ
Actualitati Sunday, 10 November 2024

Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

‘Aestă acţiune faţi parti ditu angajamentul a Companiillei ta s’ndrupască votlu ţi pot s’lu da pritu corespondenţă româñilli ditu...

Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company