IN MEMORIAM NEAGU DJUVARA

Muri Aţel dit soni Aristrocrat….

Aura Piha, 29.01.2018, 14:01

Muri Aţel dit soni Aristrocrat….

Dumanica, 28 di yinar, 2018, la basearica Ayiu Vasili di Bucuresti s-feaţi slujba di angrupari, tu rit greco-catolic, a aţilui “ţi bana una minuta cat una eta”. Cunuscutlu om di cultura si anyilicitlu istoric Neagu Djuvara nclisi ocl’ii tu eta aesta si-l’i disclisi tu eternitati.Mulţamţatlu preftu adusi aminti ti furn’iia ti cari Neagu Djuvara aleapsi s-hiba psaltisit tu aesta basearica.Nas fu ancurunat dupu rit greco-catolic cu franţuzoiaca France, di Monseniorlu Ghika, cari andreapsi tu aţel chiro situaţia critica, di pisti, tu cari eara doil’ii vruţ (Neagu-ortodoxu, France –catolica). Neagu avu mari ihtibari ti aestu om ţi agiumsi samtu, si ţanu aesta paradigma.

Fumeal’ia a lui ama si personalitaţ dit ma multi dumeni vinira su-l pitreaca pi calea cata mirminţal’i Bellu, aclo iu fu angrupat. S-aminara tufechi ca semnu di tin’ie naţionala a aţilui ţi u vru vasilia iu s-aminta, tu cari s-turna anda isturia al’i deadi izini,dupu 1989 si iu scrie cabaia di 20 carţa ti isturie, di civilizaţie romaneasca,di isturia a civilizaţiilor, memorialistica si alti. Scoasi tu padi averuri tu una turlie orighinala si armasi ti thimiseari ca un brandu ahoryea.Ti tut lucurlu a lui tu Romanie fu tin’isit tu bana cu alti premii, ama anda nclisi una suta di an’i, nchirdasi “Steaua ali Romanie”.

Al’i si cadea Steaua, a aiustui om ţi s-aminta cu steaua si, grescu aesta ca, mas un om cu tihi putu s-treaca di nai puţan 3 piricl’iuri: aţel ca armasi oarfan la mas 2 an’i, anda muri afenda-su- inginer cu inveţii tu zanatea a lui; ascapa di puvria ali cumitii bolsevica , dada-sa fudzi cu ficiorl’ii cu una dzuua ma ninti ta s-aprinda priscavil’ia Sank Petersburg; ascapa cu bana dit doilu polim, anda fu pliyuit lisor la Odesa, aclo iu alanţa soţ dit bataliunea a lui fura aproapea tuţ vatamaţ).

Lun’inat di-a lui steaua, fu atumţea anda feaţi cursurli di liceu, Nisa a dapoaia Paris, s-cama multu atumţea anda s-lo licenţa tu literi si isturie (Sorbona) si doctoratlu tu dreptu, Paris. Lucra tu ma multi ipotisi, cata cum mira al purta. Ahurhi cu aţea di curier diplomatic, la Stockholm di partea a Ministerlui Roman ti Xeani (iu fu pitricut tu 23 di agustu 1944 — bas dzuua anda comunisţal’ii acaţara Romania si el ascapa ca prit thama, di ahapsi). Avu ipotisea di secretar gheneral a Comitetlui di arifugiaţ dit Romanii (anda feaţi nai ma marli compromis dit bana si ti cari s-feaţi pisman tuta bana. Dapoia fu consilier 23 di an’i tu Ministerlu dit xeani a statului nigerian, proaspit arupt di aprutrusearea colonista ali Franţii; fu jurnalistu la Europa Libera, profesor la Universitatea di Niamey i profesor asociat la Universitatea di Bucuresti (1991-1998). Una bana mintita, ici lisoara, ama dit cari Neagu Djuvara nu mas ca isi diniti prit vrearea si stearea cu cari s-adra zanatea ama s-navuţa cu multa experienţa di bana.Una praxi ţi s-astirnu pisti aţea di acasa, iu fu criscut dupu normili a fumeal’iei di chihaiadz roman’i ( di cari s-tradzea dada a lui, Tinca, di soia mari a Gradistean’ilor) ama anviţa si morala serta,chischina a papsu-i arman. Protlu Djuvara isi tu migdani, tu isturie, tu Garţii (ca liundar ţi alumta ti elefterisearea a locurlor machiduneasţa di aputrusearea anturţeasca), a curi giuneaţa fu alavdata em tu cantiţli armanesti em tu aţeali garţesti. A dapoia , tu eta 18, una parti di soia al Djuvara tricu tu Tara Romaneasca si alta tu Moldova. Dit arada aisetei damara, tu ma multi barni arada, fitursira oamin’i ţi deadira anami: diplomaţ, deputaţ, ministri, iaţra. Dit lumachea di Muntenia, bubuchisi tu anlu 1916, diplomatlu, istoriclu, jurnalistul, scriitorlu, Neagu Djiuvara. El issi martirisea ca di partea a lumachil’iei armaneasca clirnumisi putearea di aslan, besa ti aver si tin’ia ti lucrulu salami si sigura iţral’ia anyilicitoari, cultivata di suti di an’i di papan’i si stripapan’i.

Putera a lui yinea si di la aţea ca s-feaţi tu 18 di agustu (zodia a liundarlui) ama el sa spusi un alumtator nu cu apala ma cu peana di scriiari si cuvetea a zborlui.Surpa teorii ancarfasiti tu isturia romaneasca si vini cu alti nal. Aduţem aminti aţea a rolui a cuman’ilor tu isturia di fundari a statlui,si una alta videari a teoriil’iei al Kekaumenos. Ti aesta ama s-lo multi varyeri dit partea soţlor istoriţ, pisti cari Neagu Djuvara tricu cu eleganţa si pirifan’iea a intelectualui superior si a diplomatlui ţi stii s-nu dipuna tu laschi.Si, cu chirolu, ia ca tut cama mulţa oamin’i di stiinţa ciudusiţ i ancaţaţ pana nu di multu chiro tu comoditatea a anviţaturlor ufiţiali, ambarţteadza teoriili al Neagu Djuvara.

Turlia a lui di comunicari, discl’idearea ti dhialog,tin’isearea a alantor minduiti, nustimada si di multi ori humorlu (hazea) cu cari pitriţea prit zbor i anyrapseari nai ahandoasili mindueri lu spusira” pirmitistorlu cu nai mari hari a etal’iei”. Al’i mayipsea tuţ cu zborlu aplo, natural, cu mutrita anyilicioasa si daima agiucatoari, cu apufasearea ama si vrearea dit gesturili spastriti si atitudinea pirifana, eleganta. Stea s-dipuna cuvenda ti iţi om avea dininti, di la n’ic la mari, di la nistiutor la anviţat, tuţ al’i tin’isea idyea.Isturia u adra una stiinţa yii, ţi poati s-hiba tu minari si alaxeari ca percepţii si ţi poati s-hiba achicasita di tuţ. Asi isi tu migdani proiectul “Isturia a roman’ilor pirmitusita a tinirlor”, faptu deadun cu una alta vizionara a etal’ei, armana Irina Nicolau Safarica. Spiritili analti s-adunara ti aţea ca eara multu uidisţ ca stil s-methoda di lucru.Scoasira una isturie pirmitusita cu hazi, steari, hari.

Neagu Djuvara stiu s-lucreadza deadun si cu alţa oamin’i di stiinţa . Asi isi tu padi cartea colectiva, cu articoli, di lingvistica, isturie i etnografie “ Aromanii, Isturie, limba, mira” tipusita prota oara tu 1996 si xanatipusita aua s-doi an’i. Pi ninga ihtibarea ţi u spuni ti Cicerone Pochirc, ţi-l luyurseasti un di nai ma bun linvisţa, articolu di isturia a arman’ilor al Neagu Djuvara, armani un sintetic, ama limpid si di simasii.

Ti isturia arman’ilor anyrapsi el si tu cartea di tin’iseari ti Matilda Caragiu Marioţeanu (Carti di vreari) tipusita di Suţata Culturala Armaneasca.Ti aesta, ti voltili ţi li feaţi anamisa di arman’i (puţani ama importanti) minduescu ca va sa scrie Alexandru Gica, caţe el lu cunuscu cama ghini si asi cum martiriseasti isisi, Neagu Djuvara lu agiuta si lu apruche cu uspiţal’iie. Io va va spun ama mas ca vini cu mirachi si s-harsi candu avdza zborlu si canticlu armanescu. Diunaoara ahurhea s-hearba tu el “ sandzili armanescu cari sigura nu s-faţi apa.”

Tu ahtari arasti ama si pi televizii, Neagu Djuvara andrupa alti daoua teorii, acutotalui ahoryea di aţea ţi nai mulţal’ii anviţaţ istoriţ i nu spunea.

Dimi, el andrupa ideea ca “ arman’il’ii suntu soie cu roman’il’i, cusurin’i, proţ i diandaulea, anchisindalui di la esighisea ca doaua populi ta s-hiba idyea, lipseasti ta s-aiba barim daua di trei elementi, aesti hiindalui, idyea limba, isturie si spaţiu di dizvultari.”

Tutnaoara el fu aţel ţi andrupa teoria ali autohtonii si totna andrupa aţea ca romanizarea ahurhi la Not di Duna.

Caţe ama nu anyrapsi si dizvulta aesti teorii, caţe nu anyrapsi una isturii a arman’ilor, caţe nu scrisi barim isturia a fumel’iiei Giuvara?

Ia multi stepsuri ţi-l’i bagara arman’il’i i nascanti suţati.Nu stiu cari vrea s-eara apndisea a lui, ama pot s-minduescu ca nu avu furn’iia susto (motivaţia) ti cari s-adara aesti lucri, minduescu ca avu alti lucri tu prota tesi si vahi avea ananghi ti nica 10 an’i di bana, i cari stii nu vidzu miza ti cari….

Mulsta al catugursea ca, a ca, pirmitusea daima ti stripaplu a lui cari vrea s-candideadza ti deputat anda vini tu Romanii, ama al’i si baga stepsu ca nu eara roman,anda yinea zborlu ti colonizarea di Cadrialater si dapoia ti yineari tu vasile a unui numir mari di arman’i, ti el’i dzţea ca vinira ca roman’i si nu au ti ţi s aiba alti caftari.Vahi aesta s-fu furn’iia ti cari la angrupari fura mas andoi arman’i, tu una dzuua di dumanica, di adyi….Avdzaii si teoria, e more cat arman eara el ?…

Ia cum noi arman’il’ii na tradzem singuri iambula di sum cicioari cum easti una expresie mucaneasca.

NU stiu cat arman eara Neagu Djuvara ama vidzui cat pririfan eara el di soia aleapta dit cari s-tradzea si vidzuii dzalili aesti pi media ca pisti tut sa scrisi ca eara di arazga armaneasca. Dimi alţa lu spun ca easti a nostu, una ahtari mari personalitati, a noi nu u pricunustem ca nu ari 100% sandza armanescu. Ama voi sa antreb retoric ţi adara i adrara mulţa di astel’ii ţi s-bat cu busili pi cheptu ca suntu arman’i i mari anviţaţ? Cara s-him cu dichi va s-videm ca Neagu Djuvara adra ţi putu; prota prit numa ţi u purta cu ahata pirifan’i, a dapoia prit studiili ţi li anyrapsi (di simasii sţarea a interpretaril’iei a textului al Kekaumenos) ama si moabeţli ţi li disfeaţi tu lumea stiinţifica, nali si cu argumenti.El disfeaţi una cali, vahi easti borgea a aţilor ţi tora catuyursescu s-duca ma largu…

Cum ţi s-hiba , Neagu Djuvara fu arman si prit bana a lui, aţea ca bana ca un xen prit xen’i (cum vrea s-dzaca poetlu George Vrana) , ca avu putearea s-u l’iia dit cap cathi oara ca un alithea alumtator, ca’ avu casa pi ciumag” cum vrea sa spuna Gica Godi. Dupu una banda di lucru, Neagu bna mas dit pensia di polim, ca nu-l’i fu luyursiţ an’il’ii di Niger si niţi dit Franţii. Ama nu aurla, nu plamsi,ca sa scumbusi di scoasi tu padi ‘carţa di isturie, di memorialistica, di isturia a civilizaţiilor , di jurnalistica, carţa ţi-l’i asiuguipsira bana tin’iisita tu auseatic si ţi-l feaţira ahat cunuscut tu dun’ieaua. Tu eta tu cari s-pari ca lumea nu ari orixi ti dghivaseari, ti ciudii, asi cum dzţea nas “tuti carţili a lui fura best seller” s-vindura pan di una.Aesta vahi fu fichirea ti ţi el bana ahat multu? Ca avea nica ti adrari multi tu bana, ca avea asi cum al’i arisea sa spuna, “s-alas napoi barim ndaua carţa ti cari oamin’il’ii s-mi aduca aminti”, prit cari s-banedz nica. Avu clirunumie “ghenetica” , ama bana cu disciplina fizica (adra exerţiţii si s-mina multu,tu auseatic si baga sandzul pi urdinari prit aţea ca s-frica cu una cetca di cal), ama pisupra di tuti avu disciplina morala andrupata di pisti.

Una pisti ascumta, una ligatura vartoasa cu Dumidzalu dit suflitlu a lui. Mari entipusi an’i adra atumţea anda avdzaii ca anda fudzi dit Romanii, tu an’il’ii mulţa di exod, purta cu el doaua carţa; poeziili al Mihai Eminescu si Cartea Samta- Vivlia, dit cari dgivasea cathi dzuua.Pistea u duchim s-atumţea anda, di araseta a zoril’iei ca bana alargu di nicuhira a lui franţuzoaica, ligatura anamisa di el’ii s-asparsi ama el nu baga carţali di disparţari, nu divorţa. Si dzaţea nas : “nu putui s-u alas nicuchira cu cari fui ancurunat di un samtu (Monseniorlu Ghika ţi dealihea fu tricut tu arada a samţalor si ti cari avu mari ihtibari). S-avui umutea ca putem s-him deadun diznau. “

Tu bana numata fura deadun varnaoara, ama zbura cathi dzuua pi telefoni, el di Bucuresti, ea di Paris. Nu fu ama singur, caţe muri tu mana a nipoatal’iei (Sandra) di hiil’ie (Domnica). Landzit tu spital, aţeali dit soni zboara a lui fura :”va voi.”

Aesta fu dhiata ţi u alasa napoi Neagu Djuvara, vrearea, al’i vru oamin’il’ii, di aproapea i di largu, u vru bana ţi u bana pana tu cap cu hasti si haraua, cu sumaras si hazi. Avu pisti,nadii, s-pricunuscu alatusli si cilastasi dzuua di dzuua ta s-da noima a mulţalsalor an’i ţi-li si deadira dhoara.

Matusalemiclu, ţi dzaţeam ca nu-ari s-moara, si ţi tricu “Centenarlu” ţi-l iurtuseasti vasilia estan, anda s-umplu 100 di an’i di la faţearea una a Prinţipatilor Romani, s-dusi cata cum elefandlu pidipsit di cali lunga, s-alasa marsea angricata di an’i tu mirmiţal’ii a taifal’iei a lui.

Armani ama aumbra yiyantica data di iţral’iia, mintimineaţa si purtaticlu aleptu a lui. Cu jali ca s-asteasi steaua a isoplui ţi anyilici pi uranolu ali cultura romaneasca, mulţa al’i anyrapsira pi carun’il’i di lilici: Ramas bun, boierule!

Dealihea muri aţel dit soni Aristocrat.

Spiritlu a lui libir si veryir s-libira dealihea. Un semnu museat fu ca doi pilisteri alghi azbuirara tu urano tut chirolu a slujbal’iei….

Angrupat tu necropola a fumeal’ie Djuvara, Neagu seadi moabeti vahi cu paplu Trandafir-marli diplomat si ministru, cu afendi Marcel- disteptul inginer ţi muri tinir ma alasa inveţii importanti, cu fratili Razvan, iatrulu ţi vindica ahanta dun’ieaua tu Niger…El la spuni di tiran’il’ii a arman’ilor ţi cher dzuua di dzuua….

Dupu una suta si una di an’i Neagu Djuvara s-afla casa, ti daima. S-da Dumidza ama spiritlu a lui s-afla arihatea tu paradislu Armanescu, di aclo di iu s-faca arigeii ti danasearea pana tu eta a etilor a miletil’iei armaneasca. S-him tru numir!

Redactor: Aura Piha