Impactul a criştearâl’ei a franclui elveţian
Intituţiili bancari, emburl’ii, ama şi clasa politicâ dit România caftâ ta s-aflâ niscânti turlii ta s-treacâ di catandisea di dupu criştearea a franclui elveţian, unâoarâ cu apofasea a Băncâl’ei Naţionalâ ali Elveţii mutrinda liberalizarea cursului.
Valentin Țigău, 23.01.2015, 11:43
Intituţiili bancari, emburl’ii, ama şi clasa politicâ dit România caftâ ta s-aflâ niscânti turlii ta s-treacâ di catandisea di dupu criştearea a franclui elveţian, unâoarâ cu apofasea a Băncâl’ei Naţionalâ ali Elveţii mutrinda liberalizarea cursului.
Cama di 75.000 di român’i luarâ pâradz di la bancâ tu aestâ monedâ şi lipseaşti s-pâlteascâ rati cama mări. Deputaţl’ii dit Comisia ti buget-finanţi îi câlisirâ la masa di moaubeti pi reprezentanţâl’ii a mediului bancar şi pi aţei a clienţâlor cu crediti tu franci elveţien’i.
S-avdi ti ma multi pripuneri, întrâ cari ş-triţearea la lei a creditilor, la un cursu cama aproapea di aţel la cari furâ anyrâpsiti nai ma multi dit contracti, icâ crişterea a chirolui di dari nâpoi a pâradzlor luaţ cu ampârmut.
Bancherii dzâc, ama, că un actu normativ cari s-mutreascâ un ahtari lucru nu easti cum lipseaşti, corectu şi poati s-aducâ niscânti instituţii bancari aproapea di falimentu. Criştearea a francului elveţian ari consecinţi greali pi tutâ Evropa, iu cathi vâsâlii câtâpâţeasti s-andreagâ criza cum poati.
Tu Ungaria, di oarâ, iu franclu elveţian fu ayoniea alâxit, suntu vidzuti ayoriea ampârmuturli tu franci elveţieni ti ancupârarea di casi, di amaxi, icâ ti alti lucri. Premierlu ali Românii, Victor Ponta pistipseaşti, ama, că aestâ meatrâ nu poati s-hibâ bâgatâ tu practico tu Românii. Victor Ponta: Nu minduiescu ghini ti meatrea dit Ungaria, iu s-alâxi franclu zorlea, tu unâ dzuâ. Aprochiu, ama, borgea a instituţiilor bancari ta s-informeadzâ cama ghini, pistipsescu tu borgea aluştor ta s-da unâ parti dit pâradzl’ii ţi s-chirurâ şi minduiescu că, di vârâ chiro, lipseaşti s-aflăm un sistem prit cari omlu s-ghivâseascâ di trei ori un contractu di ampârmut nâinti s-lu anzrâpseascâ, câ ţe, dapoaia, easti greu ta s-lu agiuţ, cându agiunsi la ananghi.
Niţi prezidentul a Senatlui ali Românii, Călin Popescu Tăriceanu nu veadi cum poati s-agiutâ Guvernul icâ Parlamentul, ta s-l’i ascapâ di greua catandisi pi aţei ţi au ampârmuturi tu franci elveţien’i.
Ma ninti embur, el dzâţi că, tu unâ icunumii di pâzari, Parlamentul nu poati s-aibâ control tu ţi mutreaşti pâhadzl’ii, dobândzâli icâ ratili di alâxeari. Pi di altâ parti, Banca Ţentralâ Evropeanâ hâbârisi, Gioi, un plan di ancupârări di obligaţiun’i di stat, di cama di unâ n’ii di miliardi di euro, ta s-agiutâ icunumiili dit zona a monedâl’ei unicâ.
Meatra dusi la baia controversi prit analişţâl’ii finanţiari, iara moneda euro scâdzu pânâ la minimlu aluştor dit soni 11 an’i andicra di dolar. Apofasea aduţi, ama, di oarâ, cama multâ nâdii mutrinda yinitorlu a icunumiilor evropeani.
