Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hăbări dtu bana românească și internațională

BUCUREŞTI – 14.019 cazuri năi di oamiňi infectaț cu SARS-CoV-2 fură înregistrate tru 24 — li sihăț ditu soni tru România, după ți eara adrati cama di 67.500 di teste — dimăndă adză dupu prăndzu, Gruplu di Comunicare Strategică. Tu idyiulu kiro, fu dimăndată isapea ti 282 di morță la pacienţi infectaţi cu năulu coronavirus. Uidisitu cu izvurlu di hăbări aleptu, la terapie intensivă sunt internaţi 1.593 di pacienţi, 28 ditu arada a luștoru suntu cilimeaňi. Grupul de Comunicare Strategică nica dimăndă că, la nivel naţional, numata suntu elefteri apaturi/ crivăț ATI ti pacienţăllii ți suntu lăndzidz di COVID-19, alti andicra di ateali rezervati maxusu ti oamiňi cu născănti condiţii medicale, cari suntu şi confirmati cu SARS-CoV-2. Şeful a Departamentului ti Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, dimăndă că suntu tu muabeti cu Ungaria vițiiină ti purtarea a pacienţălor romani infectaţi cu SARS-CoV-2 ți suntu tu greauă catastisi. Guvernul demis apufusi prilunfzearea a catandisillei di alertă ti nica 30 di dzăli, a deapoa purtarea-a prusupidăllei di protecţie easte tora obligatorie tu tuti locurli dișcllisi tu localităţile tru cari incidenţa COVID năstreați şasi cazuri la ňillea di bănători, cari sunt di ordinlu a sutilor.

Hăbări dtu bana românească și internațională
Hăbări dtu bana românească și internațională

, 09.10.2021, 18:05

BUCUREŞTI – 14.019 cazuri năi di oamiňi infectaț cu SARS-CoV-2 fură înregistrate tru 24 — li sihăț ditu soni tru România, după ți eara adrati cama di 67.500 di teste — dimăndă adză dupu prăndzu, Gruplu di Comunicare Strategică. Tu idyiulu kiro, fu dimăndată isapea ti 282 di morță la pacienţi infectaţi cu năulu coronavirus. Uidisitu cu izvurlu di hăbări aleptu, la terapie intensivă sunt internaţi 1.593 di pacienţi, 28 ditu arada a luștoru suntu cilimeaňi. Grupul de Comunicare Strategică nica dimăndă că, la nivel naţional, numata suntu elefteri apaturi/ crivăț ATI ti pacienţăllii ți suntu lăndzidz di COVID-19, alti andicra di ateali rezervati maxusu ti oamiňi cu născănti condiţii medicale, cari suntu şi confirmati cu SARS-CoV-2. Şeful a Departamentului ti Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, dimăndă că suntu tu muabeti cu Ungaria vițiiină ti purtarea a pacienţălor romani infectaţi cu SARS-CoV-2 ți suntu tu greauă catastisi. Guvernul demis apufusi prilunfzearea a catandisillei di alertă ti nica 30 di dzăli, a deapoa purtarea-a prusupidăllei di protecţie easte tora obligatorie tu tuti locurli dișcllisi tu localităţile tru cari incidenţa COVID năstreați şasi cazuri la ňillea di bănători, cari sunt di ordinlu a sutilor.



BUCUREŞTI — S-ducu ninti protestele şi criticile a PSD (principalul partid de opoziţie din Parlamentul de la Bucureşti) şi USR (fost partener junior la guvernare) andicra di turlia tu cari guvernul demis PNL-UDMR ahărdzi cama di unu miliardu de lei (echivalentul a 200 de milioane de euro) ti autorităţilor locale, din fondul de rezervă. Custanţa (sud-est), parlamentari şi primari PSD cutugursiră și reclamară că, acă giudețlu ari nai ma marea ahărdzeari pu livelu naţional, primăriile cumăndusiti di social-democraţi llia niheamă pisti 2% ditu totalu. Nica și primarllii USR di Timişoara (vest), Braşov şi Alba Iulia (centru) căftară public a guvernului s’minduescă diznău ntrăoară criteriile di ahărdzeari a păradzloru ti autorităţile locale. Tru ună carti dișcllisă, aeşță spunu că turlia di ampărțari a păradzloru fu arbitrară, orlea zorlea maș pi criterii politice. Ministerul a Dezvoltării avea spusă că păradzlli fură ahărdziț la tuti autorităţli locale, fără s’acață tu isapi hroma politică, ama căftărli totale fură multu mări, dimecu, cama di 11 miliarde de lei, a deapoa guvernul avu la dispoziţie maș unu miliardu.



BUCUREŞTI – Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, simnă unu șingiru di decrete ti tiňiseari cu furňia a Dzuuăllei Naţională di Comemorari a Holocaustului. Decoraţiile fură dati ca semnu ahoryea di tiňiseari ti curbăňili ți li au traptă tru kirolu a Doilui Polimu Mondial, ti nalta nămuzi morală ți u spusiră pi hiotea a banăllei, cum şi ti gaerețli ți li feațiră ti tănearea yie memoria a victimilor Holocaustului – ună traghedie pi cari duneaua nu ma lipseasti s’u cunoască, să spuni tru un comunicat pitricutu sâmbătă di Administraţia Prezidenţială. Ministrul israelian ti diaspora, Nachman Schai, viziteadză, săptămâna yinitoare, România. Uidisitu cu corespondentulu Radio România tru Israel, Bucureşti, năsu va s’llia parti, luni, la țeremonia di comemorare di la Memorialu a Holocaustului. Ministrul va s’andămusească cu membri a comunitatillei uvrieşti ditu România, cu reprezentanţă ali administraţie prezidenţială, a guvernului şi corpului diplomatic. Anlu aestu s’umplu optu dechenii di la deportarea di cătră regimlu a mareşalui Ion Antonescu, aliat cu Germania nazistă, a uvreilor ditu Basarabia şi Bucovina tru Transnistria (est).



BUCURESTI – Iaşi (est) ahurhi nai ma marea hăgilăki ortodoxâ ndreaptă tru România şi unu di nai ma mări ditu Europa, la sfindukea cu moaştili a Sămtăllei Parascheva, a curi dzuuă easti yiurtusitâ tru 14 di sumedru. Amintată aproapea di Constantinopol, tu ahurhita a secolui XI-ți, Sâmta Parascheva easti lugursită avigllitoarea a prințipatlui medieval românescu a Moldovăllei ditu 1641, cându moaştili a llei fură adusi Iaşi di domnitorlu Vasile Lupu. Aestea ălli fură fapti dhoară di Patriarhul ecumenic, după ți monarhul român avea păltită borgili a Patriarhiillei andicra di administraţia otomană.



Autoru: Udălu a hăbărloru


Armânipsearea: Tașcu Lala

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 06 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
(sursa foto: mapn facebook)
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 25 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 19 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 14 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company