Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Covid-19Ro. Guvernul ali Românie vulusi prilundzirea a catandisillei di alertă cu 30 di dzăli, ahurhinda di mâni, cându s’bagă tru practico și misuri suplimentare di protecție anti-Covid. Nai importantă misură easti că purtarea a prusupidăllei va s’hibă diznău obligatorie emu nuntru, emu nafoară. Ma multu, numata s’da izini ti prusupidili ditu părmătie textilă ică ditu laşticu, maş prusupidili chirurgicale și FFP2, cari asiguripsescu un grad ma mari di protecție. Tu aestu kiro, tru România, numirlu a cazurlor di Covid-19 criscut di pisti patru ori di aoa şi ună stămănă. Autoritățli raportară adză 5.922 di năi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 și 31 di decese tru 24 di săhăţ ditu soni. Di altă parti, aproapea 8 miliuñi di oamiñi fură vaccinaţ integral tru România, aţea ţi reprezintă pțănu pisti 40% ditu populația eligibilă.

Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Hăbări ditu bana românească şi internaţională

, 07.01.2022, 20:34

Covid-19Ro. Guvernul ali Românie vulusi prilundzirea a catandisillei di alertă cu 30 di dzăli, ahurhinda di mâni, cându s’bagă tru practico și misuri suplimentare di protecție anti-Covid. Nai importantă misură easti că purtarea a prusupidăllei va s’hibă diznău obligatorie emu nuntru, emu nafoară. Ma multu, numata s’da izini ti prusupidili ditu părmătie textilă ică ditu laşticu, maş prusupidili chirurgicale și FFP2, cari asiguripsescu un grad ma mari di protecție. Tu aestu kiro, tru România, numirlu a cazurlor di Covid-19 criscut di pisti patru ori di aoa şi ună stămănă. Autoritățli raportară adză 5.922 di năi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 și 31 di decese tru 24 di săhăţ ditu soni. Di altă parti, aproapea 8 miliuñi di oamiñi fură vaccinaţ integral tru România, aţea ţi reprezintă pțănu pisti 40% ditu populația eligibilă.



NATO. Ministrul român di externe, Bogdan Aurescu, llia parti adză la andamasea extraordinară a șefilor di diplomație ali NATO, disvărtită pritu videoconferință. Debaturli au tu amprotusa catandisea di securitati ditu Viţinătatea Estică și Amarea Lae di itia a disvărtearillei babageană a skeriloru aruseşti tru viţinătatea ali Ucraină și implicațiile tră stabilitatea euro-atlantică tru ansamblu. Uidisitu cu MAE, ministrul Aurescu va s’cundilleadză, ntră altili, ananghea ti duţeari ma largu gaereţli di anvărtuşeari a pozițiillei ţi u au Aliațlli di discurajare și apărari pi tutu Flancul Estic, maxusu tu regiunea ali Amarea Lae. Tutunăoară, el năpoi va s’aducă aminti andruparea-a Bucureștiului tră suvearanitatea și integritatea teritorială ali Ucraină, tru simurli a llei pricunuscuti internațional. Andamasea ministerială fu convocată di secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg.



Kazahstan. Prezidentulu a Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, declară adză că arada constituțională fu restabilită tru mari parti tru văsilie după ndauă dzăli di protesti fără preţedentu. Tru ună declarație ahoryea, Ministerlu di Interne ditu Kazahstan dimăndă că 26 di infractori armătusiţ fură vătămaț” și cama di 3.000 fură arestaț. Uidisitu cu Ministerlu, 18 di polițiști și membri a Gardăllei Naționale fură vătămaţ tru protesti. Presa internațională cundilleadză ama că internetlu și telefonia mobilă sunt perturbati tru Kazahstan, ași că ţifrili sunt greu ti verificari. Nai marea văsilie ditu Asia Centrală easti trunduită di protestile cari nkisiră dumănică tru ascăpitata ali văsilie, di itia că păhălu a gazlui lichefiat criscu, și s-teasiră tru capitala economică Almaty, iu demonstrațiile s-alăsiră tru ună cimitie contra a Puterillei și protestatarlli loară cu asaltu casili ufiţiali. La căftarea a guvernului kazah, Moscova pitricu askeri. Statili Unite feaţiră timbihi contra la iţi călcari a ndrepturlor a omlui. Uniunea Europeană easti, tutunăoară, găilipsită di evoluțiile di ma năpoi ditu Kazahstan. Uidisitu cu Ministerlu Afacerilor Externe di București, aţelli aproapea 100 di români ditu Kazahstan sunt tru sigurlăki.



Djokovic. Ministrul australian di Interne Karen Andrews spusi că Novak Djokovic nu fu țănut captiv și că poati s’iasă ditu văsilie căndţido va, tru kirolu anda cunuscutlu tenismen sârbu ș-tricu noaptea tru un hotel di detenție a imigranțălor ditu Melbourne, iara avocațlli a lui alumta contra a deportarillei a lui. Tatăl a giucătorlui, Srdjan Djokovic, aduţi aăbati a guvernului di Canberra că lu ncllisiră pi hillilu a lui și că va tra s’lu trăñipsească, iara prezidentulu sârbu Aleksandar Vucic spuni că giucătorlu easti victima a persecuțiillei politică. Novak Djokovic, amintătorlu a turnelui Australian Open, fu rețănut pi aeroportul di Melbourne după ţi agiumsi ñiercuri tru Australia, di itia că avea probleme cu viza di intrare. Giucătorlu di tenis lo ună scutire di vaccinare contra a Covid-19 di la organizatorlli a turneului tră s’concureadză la evenimentul programat pi 17 di yinaru, ama aestu lucru nu fu duri tră oficialii di sinuri, cari ș-anulară viza spunânda că Djokovic nu avu dovedzli adecvate tră s’intră tu Australia”. Novak Djokovic așteaptă ună apofasi giudicătorească tu ligătură cu căbilea ta s’armână tru Australia, după ţi echipa a lui avocaț u contestă anularea a vizăllei a lui.



Celebrare. Aproapea 2 milioane di români ș’yiurtusescu adză dzuua di numă, cari easti sărbătoarea a Sâmtului Ioan Pătidzătorlu tru Calendarlu Ortodox. Sâmtul Ioan easti lugursitu nai ma important profet, atelu cari faţi ligătura anamisa di Veclliulu și Noulu Testament. El prooroci yinearea pi pimint a Hristolui, Hillilu al Dumtdză, L-u pătidză L-u scoasi tu migdani a lumillei ca Mesia. Aestă dzuuă nsimneadză bitisita-a sărbătorlor di iarnă.



Autoru: Udălu a hăbărlor


Armânipsearia: Taşcu Lala





Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 06 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
(sursa foto: mapn facebook)
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 25 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 19 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 14 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company