Prima pagină » Actualitate » Hăbărli » Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Covid-19Ro. Comitetlu Național tră Situații di Urgență adoptă adză apofasea mutrinda pripunirea di prilundzire a catandisillei di alertă și misuri di combăteare a pandemiillei di COVID-19. Pripunirea pruveadi obligativitatea ti purtarea maş a prusupidăllei chirurgicale ică di protecție FFP2, cari lipseaşti s’anvălească gura și narea, tru tuti spațiile publiţi, emu năuntru, emu nafoară. Cilimeañilli sum 5 añi, persoanili cari suntu maş eali tru birou, prezentatorlli TV și oaspiţlli aluştoru, reprezentanțălli a cultilor tru kirolu a gheavasillei, aţelli ţi zburăscu tru spații ncllisi ică dişcllisi nu va lă si bagă aestă misură, cu condiția ca distanța di 3 meatri anamisa di persoane easti observat. Aproapea 5.000 di cazuri năi di infecție cu SARS-CoV-2 fură raportate tru 24 săhăţ dtu soni, cum și 30 di decese asociate, 6 ditu perioada anterioară di raportare, dimăndă adză Gruplu di Comunicari Strategică. Aproapea 8 milioane di oameni fură complet vaccinaț, atea ţi reprezintă niheamă pisti 40% ditu populația eligibilă.

Newsroom, 05.01.2022, 19:46

Pandemic. A ţinţea dalgă a pandemiillei cauzate di Omicron easti tutu ma mari, cu năi nregistrări di cazuri la nivel mondial. După Statele Unite, cari raportară cama di un milion di cazuri, creisteri semnificativi fură raportate și tru Europa. Franța s’aproaki di 300.000 di infecții ndzuuă, iara autoritățli dimăndă restricții serti tra persoanili nivaccinate, cari practic numata va s’ducă iuva ahurhinda cu 15 di yinaru. Tru Marea Britanie, problemili tu păzarea a lucurlui, ţi suntu dimi preexistente di itia a Brexit-ului, suntu agravate di pandemie. Sectoarili clleaie sunt afectate, iara guvernul căftă baş a profesorlor pensionaț să s’toarnă temporar tru sistem după ţi Marea Britanie năstricu 200.000 di infecții. Cazurli criscură și tru Italia și Grecia. Uidisitu cu unu studiu israelian, ună a patra doză di vaccin COVID-19 creaște numirlu total di anticorpi di ţinţi ori pi stămână după inoculare. Israelu administreadză a patra doză di vaccin Pfizer / BioNTech tră persoanili di pisti 60 di ani, lucrătorlli ditu domeniul a sănătatillei și paciențălli imunodeprimaț.

Guvern. Guvernul a Româniillei s’andămuseaşti adză tră să zburască ti implementarea Planlui Național di Recupearare și Reziliență. Membrilli a executivului vas’hibă informaț și ti gradlui di absorbție a fondurilor di coeziune aferente a cadrilor financiare multianuale 2014 – 2020, și 2021-2027. Tutunăoară, va s’alăxească anexa la Hotărârea a Guvernului ditu 2008 mutrinda lista cu numa internațională corespunzătoare ti yitriili anvăliti di asiguraț cu ică fără contribuție personală pi thimelliu di prescripție tru sistemlu di asigurări sociale di sănătate ili date tru cadrul a programilor naționale di sănătate. Cabinetlu va s’vulusească și unu mănuclliu di apofasi, ntră cari și atea mutrinda yitriili tră asiguraț ică aţea ligată di acordul simnatu di guvernele a Româniillei și Ripublicăllei Moldova, cari reglementeadză construcția di apeducti.

Diplomația UE. Șeflu a diplomațiillei europene, Josep Borrell, agiumsi adză tru Ucraina tră să spună agiutorlu ali UE andicra di autoritățli di Kiev, tru un moment di maximă mintireşi cu Rusia viţină, dimăndă AFP. Di ndauă stămâni, Moscova easti stipsită că a disvărti askeri la sinurlu di estu ali Ucraină tră ună potențială ofensivă. Rusia negă iţi faptă alătusită și denunță provocațiile” NATO. Deadunu cu ministrul di externe ucrainean Dmitro Kuleba, Josep Borrell va s’nkisească prota ti prota tru estul a văsiliillei, pe linia di contact” cu separatiștilli pro-ruși cu cari Kievlu easti tru polimu ditu 2014. Aest conflict, cari fitrusi după alikearea a Hamunisiillei Crimeea di cătră Rusia, vătămă cama di 13.000 di oameni. Josep Borrell va s’ducă deapoa Kiev. Aeasta easti prima vizită a unui șef a diplomațiillei europeane tru prima linie di la ahurhita-a olimlui ditu estul ali Ucraină. Gaereţli diplomatiţi di dezamorsare a crizăllei ucraineană criscură tru stămâñili ditu soni, maxusu pritu ună muabeti telefonică anamisa di prezidentulu rus Vladimir Putin și prezidentulu american Joe Biden, tu bitisita a meslui ndreu. Rusia și Statele Unite au programati muabeţ ti Ucraina tră 9 și 10 di yinaru la Geneva, a deapoa ună andamasi NATO-Rusia pi 12 di yinaru și ună andamusi OSCE pi 13 di yinaru.

Tenis. Românca Simona Halep (20 WTA) u azvimsi, adză, australianca Distanee Aiava (316 WTA) la turneul Melbourne Summer Set 1. Tru turlu doi va s’alumtă cu românca Gabriela Ruse, cari avu ună victorie lișoară, marță, scor 6-3, 6-2 dinntea a giucătoarillei locală Arina Rodionova (152 WTA). Tut adză, românca Irina Begu și sârboaica Nina Stojanovic s-calificară tu cirecurli ditu Melbourne Set 2 – WTA 250, iu va s’gioacă contra a preacllillei Aliona Bolsova (Spania) și Katarzyna Kawa (Polonia). Aţeali dauă turnee pregătitoare s’ţănu ninti di Australian Open (17-30 yinaru).

Autoru: Udălu a hăbărlor

Armânipsearia: Taşcu Lala