Hăbări ditu bana românească şi internaţională
CORONAVIRUS – Premierlu Nicolae Ciucă avu luni ună andamasi di lucru cu responsabilii ti kivrnisearea-a pandemiillei di Covid-19, tru cadrul a curi să zbură ti ateali ditu soni evoluții a lăngoarillei tru văsilie şi tru UE. Eara acăţati tu muabeti şi misuri di protecție a populațiilei, ti ţăneari a sculiiloru dişcllisi și di funcționare a economiillei. 1756 di cazuri di Covid-19 fură raportate tru România tru 24 di săhăţ ditu soni, ditu 30 di ñillii di testi. 18 di persoane muriră tru idyiul interval ditu furñii tu ligătură cu Covid. Capitala București nregistră nai ma mare numir di năi infecții — 146. Uidisitu cu datili dimăndati di Institutlu Național di Statistică, rata di infectare tru România criscu lișor până la 0,60. Numirlu total di paciență yitripsiţ tru spitalili ditu România s’aproaki di 2.500, ditu cari 403 la tearapie intensivă. Specialiștilli tru sănătati publică și autoritățli fac timbihi că aproapea 100 di cazuri di infecție cu varianta Omicron fură confirmate tru tută văsilia, iara isăkili spunu că aesta va s’agiungă dominantă tru yinitoarili dauă stămâñi. Nai ma urutu di tu stenariili a dalgăllei 5 zburaşti ti aproapea 25 di ñilli di cazuri năi ndzuuă tru perioada di kipită și ună zori babageană ti sistemlu di sănătati. Ritmolu di vaccinare ma largu easti scădzut. Tru România, niheamă pisti 7,8 miliuñi di persoani fură vaccinate integral di la ahurhita a campanillei di vaccinare.
Newsroom, 03.01.2022, 21:25
CORONAVIRUS – Premierlu Nicolae Ciucă avu luni ună andamasi di lucru cu responsabilii ti kivrnisearea-a pandemiillei di Covid-19, tru cadrul a curi să zbură ti ateali ditu soni evoluții a lăngoarillei tru văsilie şi tru UE. Eara acăţati tu muabeti şi misuri di protecție a populațiilei, ti ţăneari a sculiiloru dişcllisi și di funcționare a economiillei. 1756 di cazuri di Covid-19 fură raportate tru România tru 24 di săhăţ ditu soni, ditu 30 di ñillii di testi. 18 di persoane muriră tru idyiul interval ditu furñii tu ligătură cu Covid. Capitala București nregistră nai ma mare numir di năi infecții — 146. Uidisitu cu datili dimăndati di Institutlu Național di Statistică, rata di infectare tru România criscu lișor până la 0,60. Numirlu total di paciență yitripsiţ tru spitalili ditu România s’aproaki di 2.500, ditu cari 403 la tearapie intensivă. Specialiștilli tru sănătati publică și autoritățli fac timbihi că aproapea 100 di cazuri di infecție cu varianta Omicron fură confirmate tru tută văsilia, iara isăkili spunu că aesta va s’agiungă dominantă tru yinitoarili dauă stămâñi. Nai ma urutu di tu stenariili a dalgăllei 5 zburaşti ti aproapea 25 di ñilli di cazuri năi ndzuuă tru perioada di kipită și ună zori babageană ti sistemlu di sănătati. Ritmolu di vaccinare ma largu easti scădzut. Tru România, niheamă pisti 7,8 miliuñi di persoani fură vaccinate integral di la ahurhita a campanillei di vaccinare.
REGISTRA – Autoritatea Electorală Permanentă ditu România dimăndă că numirlu total di cetățeni cu ndreptu di vot, ngrăpsiţ tru Registrul Electoral la 31 di andreu 2021 easti di 18.875.052. Ditu aeșţă, 18.105.818 au domiciliul ică reședituța tru văsilie, kiro tu cari 769.243 au domiciliul tru xinătati. Registrul Electoral easti un sistem informatic național cari nregistreadză și actualizeadză datili di idintitati a românilor cu ndreptu di vot și circumscripțiile tru cari pot s’voteadză.
DIASPORA — Ditu tuț cetățenii atiloru 27 di state membre ale Uniuni Europene, tru 2020, românii ditu diaspora pitricură acasă nai ma mulţă păradz. Uidisitu cu datili Eurostat, aţelli aproapea 3,6 milioane di români cari băneadză și lucreadză tru xinătati pitricură ufiţialu acasă aproapea 3,4 miliardi di euro, kiro tu cari spaniolii pitricură 2,9 miliardi di euro și polonezllii 2,8 miliardi di euro, aestea hiinda statili cu nai ma mări amintatiţi ditu remitenți tru 2020 la Eurostat. La nivelu ali Uniuni Europene, volumlu a remitenților scădzu cu 9% tru 2020 andicra di 2019. Tru România scădearea fu di maş 7% andicra di 50% tru Ungaria și 71% tru Bulgaria.
CURTEA — Cauzili românești aflate pi rolu a Curtillei Europene a Ndrepturilor Omului (CEDO) scădzură di la 7.500 tu ahurhita a anlui 2021 la ma puțăn di 5.000. Uidisitu cu giudicătorlu Iulia Motoc, cara aestu ritmo va s’hibă ş-ma largu, tru 2022 putem s-avemu nădia că România numata va s’hibă a patra Văsilie ca numir di dosare CEDO”. Majoritatea a cauzelor aflate pi rol dinintea a CEDO sunt nică ligate di condiţiile di hăpsani, spusi giudicătorlu CEDO Iulia Motoc.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearia: Taşcu Lala
