Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Covid — 958 di năi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 fură nregistrate tru 24 săhăţ ditu soni tru România, ama şi 17 di morţă, dimăndă dumănică Grupul di Comunicare Strategică. Experții tru sănătate spun că 5-ea dalgă di pandemie va s’agiunge tru România tru protili săptămâni ditu 2022 și estimeadză că poati s’hibă agiumtu unu pragu di 25.000 di infecții ndzuuă. Premierlu Nicolae Ciucă spusi că nomlu mutrinda băgarea tu lucru a ași-număsitului certificat veardi COVID poate s’hibă adopta i tu ună ședință extraordinară a parlamentului, i pritu apofasi di guvern. Di la debutlu a pandemiillei, tru România fură nregistrate cama di 1,8 milioane di cazuri di COVID-19, iara aproapea 60.000 di persoane diagnosticate cu noul coronavirus muriră. Țara ari a daua nai ma scădzută rată di vaccinare ditu ateali 27 di state membre UE, după Bulgaria. Ma puțăn di 7,9 milioane di români fură vaccinaț integral, dimi niheama cama multu di 40% ditu populația eligibilă. Aproximativ dauă miliuñi ditu arada a loru fură vaccinaț cu ași-număsita doză di rapel.

Newsroom, 02.01.2022, 16:19

Covid — 958 di năi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 fură nregistrate tru 24 săhăţ ditu soni tru România, ama şi 17 di morţă, dimăndă dumănică Grupul di Comunicare Strategică. Experții tru sănătate spun că 5-ea dalgă di pandemie va s’agiunge tru România tru protili săptămâni ditu 2022 și estimeadză că poati s’hibă agiumtu unu pragu di 25.000 di infecții ndzuuă. Premierlu Nicolae Ciucă spusi că nomlu mutrinda băgarea tu lucru a ași-număsitului certificat veardi COVID poate s’hibă adopta i tu ună ședință extraordinară a parlamentului, i pritu apofasi di guvern. Di la debutlu a pandemiillei, tru România fură nregistrate cama di 1,8 milioane di cazuri di COVID-19, iara aproapea 60.000 di persoane diagnosticate cu noul coronavirus muriră. Țara ari a daua nai ma scădzută rată di vaccinare ditu ateali 27 di state membre UE, după Bulgaria. Ma puțăn di 7,9 milioane di români fură vaccinaț integral, dimi niheama cama multu di 40% ditu populația eligibilă. Aproximativ dauă miliuñi ditu arada a loru fură vaccinaț cu ași-număsita doză di rapel.

Finanțe — Ti yinaru 2022, Ministerlu a Finanțelor ditu România planifică împărmuturi di la bănţăli comerciale tru valoari di 4,4 miliardi lei, ditu care 300 milioane lei pritu emisiunea di obligațiuni di trezorerie cu discount și 4,1 miliardi lei prin dzati emisiuni di obligațiuni di stat. La aestea poati să s’adavgă și suma di 615 milioane di lei, pritu sesiuni suplimentare di oferte necompetitive, aferente a licitațiilor di obligațiuni. Suma totală di 5,015 miliardi lei (cama di un miliard di euro) va s’hibă ufilisită ti refinanțarea a borgillei publică și ti finanțarea a dificitlui bugetlui di stat.

Creastirea tiñiiloru di cafi mesu — Di la 1 di yinaru, tinia di cafi mesu minimă brută tru România criscu la 2.550 lei (circa 510 euro), punctul di pensie la 1.586 lei (320 euro), iar alocația socială minimă criscu la 1.000 lei (200 euro). ). Alocațiile ti cilimeañilli cu ilikia anamisa di 2 și 18 ani criscură și eale la 243 di lei (circa 49 di euro), și la 600 di lei (circa 120 di euro) ti cilimeanilli di până la doi ani i până la trei ani tru cazlu a cilimeañiloru sicaţ. Cu tuti aestea, nivelu a accizelor ti aproapea tute categoriile di produse – benzină, motorină, biră, yin și biuturi spirtoase – easti tru creaștiri, goala excepție hiinda ti țigări. Ti aţelli aproximativ 3,7 milioane di consumatori cari nica nu adrară un contractu di piață liberă, tarifele la energie electrică crescu cu 50 până la 90%, andicra di furnizor, ama oamiñilli nu va s’păltească tora facturi majorate, căţe aestea fură plafonate și va s’hibă compensate di la bugetul di stat până la 31 di marţu 2022. Analiștii fac timbihi că cristerile di pensii și tiñii di cafi mesu nu va s’hibă resimțite di populație, ca serti, căţe aesti crișteri vin tru contextul a cristerlor di păhadz, cari va s’hibă şi di aoa şi nclo.

Energie – Experțăllii români tru energie s’așteaptă ca Compania Națională di Gaze Naturale Romgaz să simneadză, tru aestă primăveară, contractul di priloare a acțiunilor operatorului american ExxonMobil tru perimetrul Neptune Diep al Amarea Lae, care poati s’asigura independența energetică a României ti mulță ani. Perimetrul Neptune Diep ditu Amarea Lae are nai ma mare rezervă di gaz aflată până tora tru largul a litoralului românesc, care easti estimată la cama di 80 di miliardi di metri cubi și avânda un potențial incert di până la 200 di miliardi. Avânda tu videală că adză consumlu a României easti di până la 12 miliardi di metri cubi tru an, aestu perimetru easti echivalentul a consumului național ti nai ma pțăn optu ani. Simfunu cu planurli inițiale, unăoară cu ahurhearea a opearațiunilor, Neptun Diep poati s’da dauă miliardi di metri cubi di gaze tru primlu an, duri ca România s’hibă independentă di importuri. Producția va crească anual la șase miliardi, după care va să scădă unăoară cu bitisearea preayalea ayalea a cantitatillei di gaz tru ahândusimi. Acţionarii Romgaz, companie ţi easti a statlui român, vulusiră aestă priloare şi ase compania va s’agiungă partener isa, tru cadrul a proiectului Neptun Diep, cu ună altă companie ţănută parţial di statul român, Petrom. Dupu alăxearea aștiptată a nomlui offshore, explorarea a gazilor tru perimetrul Neptune Diep poati s’ahurhească tru 2026-2027.

Autoru: Udălu a hăbărlor

Armânipsearia: Taşcu Lala