Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Covid – Dupu un an di la administrarea a protăllei doză di vaccin Covid tru România, văsilia easti pi loclu ditu soni tru UE tru ţi mutreaşti rata di vaccinare, cu aproapea 7,8 milioane di români vaccinaț integral, dimecu niheamă pisti 40 % ditu populatia totala. Datili nica spunu că aproapea 2 milioane di români feaţiră până tora a treia doză. Situația yilipseaşti un interes multu scădzutu tra vaccinare, cu excepția a născăntoru şcurti perioadi di entuziasm i asparizmă di itia a dăldzăloru ună dupu alantă ali pandemie. Un total di 566 di cazuri năi di infecție cu SARS-CoV-2 fură raportate tru 24 di săhăţ ditu soni și 24 di morţă, raportă dumănică Gruplu di Comunicari Strategică. Aproapi 450 di pacienți sunt tru TI, pisti 90% ditu ei hiinda nivaccinaț.
Newsroom, 27.12.2021, 19:04
Covid – Dupu un an di la administrarea a protăllei doză di vaccin Covid tru România, văsilia easti pi loclu ditu soni tru UE tru ţi mutreaşti rata di vaccinare, cu aproapea 7,8 milioane di români vaccinaț integral, dimecu niheamă pisti 40 % ditu populatia totala. Datili nica spunu că aproapea 2 milioane di români feaţiră până tora a treia doză. Situația yilipseaşti un interes multu scădzutu tra vaccinare, cu excepția a născăntoru şcurti perioadi di entuziasm i asparizmă di itia a dăldzăloru ună dupu alantă ali pandemie. Un total di 566 di cazuri năi di infecție cu SARS-CoV-2 fură raportate tru 24 di săhăţ ditu soni și 24 di morţă, raportă dumănică Gruplu di Comunicari Strategică. Aproapi 450 di pacienți sunt tru TI, pisti 90% ditu ei hiinda nivaccinaț.
NATO — Secretarlu general al NATO Jens Stoltenberg apufusi s’grească ti dzuuă di 12 di yinaru un Consiliu NATO-Rusia – un organism di cooperare timilliustu tru 2002, tora curmatu di itia a conflictului ditu Ucraina – și easti tru ligătură cu Moscova tru aestu scupo spusi un oficial a Alianţăllei di Bruxelles. Gioi, Jens Stoltenberg năpoi adusi aminti ti agiutorlu ţi va-lu da ali Ucraina și apofasea-a aluita s’veaglle tuţ aliații NATO contra acțiunilor ali Rusie, adăvgânda că totna fu dişcllisu ti unu dialogu cu Moscova. Rusia și Occidentul să stipsescu unu alantu di acțiuni provocatoare pritu anvărtuşearea-a capacitățlor militare la sinurli comune. Rusia caftă ună garanție susta că NATO nu va u apraoki Ucraina ca membru, căftari pi cari NATO nu u apruke tu kirolu di ma ninti, cum și limitarea-a cooperarillei militare occidentale tru Europa di Est și fostele stati membre URSS. Prezidentulu Vladimir Putin nu spusi cum va s’apandăsească Rusia cara nu va-lli hibă tiñisiti căftărli, cundillinda că apandisea ţăni di pripunirli pi cari valli li prezintă experții militari. UE, SUA și NATO feaţiră timbihi ali Moscova că va s’aibă consecinți greali ma s’agiungă la ună escaladă militară.
Sm. Ștefan — Adză, majoritatea a criștinilor ortodocși ditu România, cum și greco-catoliţlli ălu yurtusescu Sm. Ștefan, protlu martir creștin. El fu contemporan cu apostallii a Hristolui și fu unu di atelli șapti diaconi alepţă s’lituryisească tru prima comunitate criștină ditu Ierusalim. Ștefan fu stipsitu di blasfemie di către cleriţlli uvrei și fu vătămatu cu keţari. Năulu Testament ș-li consemnă ateali ditu soni zboară, când ălli căftă a Dumidzălui să-lli lliartă pi aţelli ţi ălu vătămară. Cama di 500.000 di români, majoritatea bărbaț, u yiurtusescu dzuua di numă tu 27 di andreu, di Sămtulu Steryiu. Uidisitu cu Direcției Evidența Persoanelor și Gestionarea Bazelor di Date, nai ma arăspândită eastu numa Ştefan, deadunu cu formele Fane, Fănel, Istvan, Ştefănel ică Ştefănuţ, kiro tu cari majoritatea a mullerloru cari îl au ca patron spiritual pi Sâmtul Ștefan poartă numa di Ştefania. .
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearea: Taşcu Lala
