Hăbări ditu bana românească şi internaţională

REVOLUȚIA. Eroilli cari muriă tru revolta anticomunistă ditu andreu 1989 fură comemoraț, ñiercuri, București. Slujbele religioase și ceremonii militare eara ţănuti la mirminţălli și monumentele ditu tută văsilia ahărdziti ti aţelli cari s’feaţiră curbani tră libirtate. Aoa şi treidzăţdoi di añi, Bucureștiul agiundzea s’hibă inima protestilor cari avură kipita cu avinarea a dictatorlui Nicolae Ceaușescu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, pitricu un mesaj di Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertatillei. Andreu 1989 dişcllisi calea României cătră democrație, deadi cali ti adeararea a noastră la NATO și UE, tră simnarea a Parteneriatlui Strategic cu SUA și alăxi România tru un furnizor regional di securitate. Ici ţiva di tuti aestea nu vrea s’hibă di căbuli ma s’nu eara revoluția noastră anticomunistă”, cundille Iohannis.El spusi că easti amărtie că vărnu nu pălti tră victimele a lăhtăroasăllei represiuni și căftă ali justiție să-lli aducă pi aţelli responsabili dinintea ali justiție.

Newsroom, 22.12.2021, 22:20

REVOLUȚIA. Eroilli cari muriă tru revolta anticomunistă ditu andreu 1989 fură comemoraț, ñiercuri, București. Slujbele religioase și ceremonii militare eara ţănuti la mirminţălli și monumentele ditu tută văsilia ahărdziti ti aţelli cari s’feaţiră curbani tră libirtate. Aoa şi treidzăţdoi di añi, Bucureștiul agiundzea s’hibă inima protestilor cari avură kipita cu avinarea a dictatorlui Nicolae Ceaușescu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, pitricu un mesaj di Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertatillei. Andreu 1989 dişcllisi calea României cătră democrație, deadi cali ti adeararea a noastră la NATO și UE, tră simnarea a Parteneriatlui Strategic cu SUA și alăxi România tru un furnizor regional di securitate. Ici ţiva di tuti aestea nu vrea s’hibă di căbuli ma s’nu eara revoluția noastră anticomunistă”, cundille Iohannis.El spusi că easti amărtie că vărnu nu pălti tră victimele a lăhtăroasăllei represiuni și căftă ali justiție să-lli aducă pi aţelli responsabili dinintea ali justiție.

BUGETU. Proiectul di nom a bugetlui di stat și a bugetlui asiguripserlor sociale tră anlu 2022 easti tru muabeti tu Parlamentul a Româniillei. Tu ahurhita a sesiunillei, premierul Nicolae Ciucă spusi că bugetul di stat pripus easti echilibrat, responsabil și realist și axi s’anvărtuşeadză economia pi lungu kiro. El nica spusi că easti bugetlu cari ahărdzi nai cama mări sumi tră investiții ditu aeştă 32 di ani ditu soni. Cica tăxi ca taxili nu va crească si nu va s-aibă presiuni tu mediului di afaceri. Ma ninti, comisiile di specialitate a Parlamentului deadiră undă veardi a proiectelor di nom. Bugetlu ari la thimelliu ună rată di creștere economică estimată di 4,6% și un PIB di aproximativ 260 di miliardi di euro, ună rată estimată a inflațiillei di 6,5% și tiñii di cafi mesu di mesi brute di 1.200 di euro tu mesu. Partidlu USR di opoziție acaţă tu isapi s’ducă proiectul di nom a bugetlui la Curtea Constituțională, spunănda că primarllii ditu aţelu partid nu loară mpărmuturi bugetari, aţea ţi easti un caz di discriminare.

MUTAREACAPU. Poliţia română ncllisi doi inşi şi amendă aproapea 200 di organizatori şi participanţă la mutareacapu di ñiercuri a susţinătorlor a partidlui AUR, un partid ultranaţionalistu şi anti-vaccin ditu parlamentul ali Românie. Protestul fu nkisitu di planlu a autoritățlor ta s’adară ditu certificatlu digital COVID ună căftari la locul di lucru. Mitinglu s’alăxi tru vandalismu, un dit participanțălli arestaț pimsiră porțăli a Parlamentului, iara alantu suspectat că vahi vandalidză 4 vehicule. Ancheta s’duţi ninti.

COVID-19. Aproape 200.000 di persoane adrară formulare digitale tră s’intra pi teritoriul a Româniillei di la lansarea aplicațiillei, majoritatea pi Aeroportul Internațional Henri Coandă” ditu București. Ditu 20 di andreu, tuț pasagerlli cari agiungu tru România lipseaşti s’completeadză Passenger Locator Form (PLF), document ufilisitu di 18 di văsilii membre UE. Tu aistu kiro, 851 di năi infecții cu Covid-19 fură raportate tru 24 di săh4ţ ditu soni tru România, deadunu cu 62 di decesi asociate, ditu cari 18 di la ună dată anterioară. Aproapea 2.830 di paciență cu SARS-CoV-2 suntu internaț, inclusiv 62 di cilimeañi. Cama di 7,7 milioane di oameni ditu România sunt acutotalui vaccinați.

Autoru: Udălu a hăbărlor

Armânipsearea: Taşcu Lala