Hăbări ditu bana românească şi internaţională
MUABEṬ. Premierlu ali Românie, Nicolae Ciucă, s-andămusi marț Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ciucă deadi asigurări că angajamentul a României ta s’ahărdzească 2% ditu PIB ti apărare va s’ducă ma largu. Bucureștiul va s’cilăstăsească, tutunăoară, activ și cabaia tu debaturli ti conceptulu strategic al NATO și a yinitoariloru a llei misiuni. Acumularea militară rusă actuală easte semnificativă, neprovocată și niantimilleată și nu putem s’akicăsimu cum acțiunile NATO și ali Ucraină pot s’hibă lugursiti provocări, nica spusi oficialu român. El năpoi lu spusi andrupimintul ali României ti suveranitatea și integritatea teritorială ali Ucraină tu cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internațional. Tut Bruxelles, Ciucă s-andămusi marță cu prezidentulu ali Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu cari zbură ti turliili mutrinda kivernisearea a pandemiillei. Premierlu ali României părăstisi gaereţli di redresare economică [ruvidzuti tru Planul Național de Redresare și Reziliență, sumliniinda cilăstăsearea ti asigurarea stabilitatillei fiscal-bugetare. Ciucă năpoi adusi aminti, tutunăoară, apelu tra să s’llia ună apofasi cătu cama ntrăoară tu loigătură cu aderarea ali Românie la zona fără sinuri, Schengen.
Newsroom, 21.12.2021, 10:21
MUABEṬ. Premierlu ali Românie, Nicolae Ciucă, s-andămusi marț Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ciucă deadi asigurări că angajamentul a României ta s’ahărdzească 2% ditu PIB ti apărare va s’ducă ma largu. Bucureștiul va s’cilăstăsească, tutunăoară, activ și cabaia tu debaturli ti conceptulu strategic al NATO și a yinitoariloru a llei misiuni. Acumularea militară rusă actuală easte semnificativă, neprovocată și niantimilleată și nu putem s’akicăsimu cum acțiunile NATO și ali Ucraină pot s’hibă lugursiti provocări, nica spusi oficialu român. El năpoi lu spusi andrupimintul ali României ti suveranitatea și integritatea teritorială ali Ucraină tu cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internațional. Tut Bruxelles, Ciucă s-andămusi marță cu prezidentulu ali Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu cari zbură ti turliili mutrinda kivernisearea a pandemiillei. Premierlu ali României părăstisi gaereţli di redresare economică [ruvidzuti tru Planul Național de Redresare și Reziliență, sumliniinda cilăstăsearea ti asigurarea stabilitatillei fiscal-bugetare. Ciucă năpoi adusi aminti, tutunăoară, apelu tra să s’llia ună apofasi cătu cama ntrăoară tu loigătură cu aderarea ali Românie la zona fără sinuri, Schengen.
PROTEST. Protestatarlli cari intrară forţa tu uborlu a Parlamentului di Bucureşti, marţ, ufilisiră aftukinati cari avea izini nelimitată tru instituţie, să spuni tu unu comunicat apufusitu di MAI. Aproapea dauă ñilli di inşi, susținători a partidlui politic ultranaționalist AUR protestară marță dituintea a Parlamentului, ti naetea a autorităților ta s’curmă intrarea la loclu di lucru ma s’nu aibă certificatlu vearde. Protestul niautorizat fu promovat pi şingirili suţiali AUR, iara autoritățile cilăstăsescu tu aestu kiro ta s’află şi s’da sancțiuni ti protestatari. Ună parti di elli eara fuviroşi și vrură s’llia cu asaltu sediul. Uidisitu cu sursili ditu MAI, polițiștilli feaţiră un apel la isihie și ti tiñisearea a regulilor legale fără s’ufilisească violență. Aproapea 100 de protestatari s-adunară deapoa dituintea-a fața guvernului. România are a daua nai ma scădzută rată de vaccinare ditu UE, aproapea 40% ditu populația totală, spunu datili publicate di Centrul European ti Prevenirea și Controlul a Lăngorloru.
COMEMORARE. Eroiilli a revoltei anticomuniste ditu andreu 1989 fură comemorat marţă Bucuresti. Slujbele religioase și ţeremonii militare s’ţănură la Mirminţălli a Eroilor Revoluției și la monumentele dedicate ditu misuhorea-a căsăbălui. Evenimente di idyea turlie sunt programate ñiercuri la Monumentul Eroilor Revoluției Române, la Sala Radio și Corporația Română di Televiziune. Nkisită ditu Timișoara (vest), tru 16 di andreu, revolta s-arăspândi tru tută văsilia, avănda kipita dictatorlu Nicolae Ceauşescu, cari fudzi ditu capitală pi 22 di andreu, pe fondul a protestelor a sute di ñilli a români. Capturați di Armată, Ceauşescu și nicukira a lui Elena fură băgaţ tu unu ñicu proces și executați tu căsăbălu ditu sudul Târgoviște. România fu goala văsilie di dinăpoia a Pirdelui di Heru tru cari alăxearea di regim fu nsuţătă di virseari di săndzu. Cama di 1.000 di oameni fură vătămaţ și aproapea 3.000 fură pliguiţ.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearea: Taşcu Lala
