Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 19.12.2021, 21:19
Voiaj. Locurli di triţeari a sinurlui tu intrata rutieră tru România agiungu s’hibă nica cu mari călbălăki tu oara anda sărbătorli di iarnă s’aproaki, maxusu tu sinurlu ditu ascăpitată. Autoritățli spun că infrastructura easti ufilisită la maximum și numirlu di personal fu criscutu. Nai ma mari aeroport a văsiliillei di ningă București agiundzi și el pi călbălăki, cu năi misuri di kiverniseari a fluxului di pasageri tru vigoare di sâmbătă. Pasagerlli pot s’dibarca maş tru parei di 50, la un interval di 15 di minuti. Cetățeañilli ali UE cari au certificate verdză Covid suntu pi ună bandă specială, kiro tu cari alanţă lipseaşti s’hibă sumu controalili di sănătate publică. Tră simplificarea a procedurilor, di luni agiundzi s’hibă obligatoriu un nău document, ași-număsitlu PLF, formular di localizari a pasagerlor, pi cari lipseaşti s-lu completeadză tută lumea cari intră tru văsilie. Formularul, cari easti ufilisitu și tru alte văsilii europene, agiută ti aflari ntrăoară a persoanelor cari avură contact cu vărnu infectat cu Covid.
Covid19. România raportă astădz aproapea 500 di năi cazuri ndzuuă di Covid, cum și 53 di năi decese, kiro tu cari ritmul di vaccinare ayăliseaşti diznău. Uidisitu cu coordonatorlu a campaniillei di vaccinare tru measă, Valeriu Gheorghiţă, di la ună stămână la altă s’veadi ună scădeare cu 15-20% a numirului atiloru cari llia protlu vaccinu. Cama di 7,7 milioane di români suntu complet vaccinaț până tora, ama România are a daua nai ma scădzută rată di vaccinare ditu Uniunea Europeană.
Restricții. Tu kirolu anda varianta Omicron s’arăspândeaște rapid, guvernele ditu Europa fac ma serti măsurile, cu ncllidearea a sinurlor, bagarea niscanti restricții serti la evenimentele publice și acceleararea a ratilor di vaccinare. Adrarea a unui rezultat negativ a testului Covid easti tora obligatorie tră tuț aţelli cari intră tru Italia, Portugalia, Grecia și Irlanda, kiro tu cari Franța și nascanti stati germane da izini maş ti călătoriile esențiale către și di cătă Regatul Unit, iu eara raportat un numir record di infecții tru dzalili ditu soni. Tutunăoară, Spania s’așteaptă ca Omicron s’agiungă dominant până ti Cărciun, iara acceslu la baruri și restaurante easti permis maş a atiloru cari au certificatlu veardi Covid. Țările di Nghiosu și Danemarca suntu tru blocari totală. Experțăllii a Organizațiillei Mondiale a Sănătății spun că cazurli di infecție cu Omicron agiungu diplo tru trei dzăli tru zonele cu transmitere comunitară.
Buget. Proiectele di buget 2022 și di asiguripseri sociale va s’hibă dipuse luni tru Parlament, tră debatu și aprobate până la Cărciun, spusi ministrul di Finanțe Adrian Câciu. Premierlu Nicolae Ciucă declară ma ninti că guvernul a lui mutreasti s’țănă echilibrul bugetar și s’tiniseasca angajamentul loat dinintea a Comisiei Europene ta s’ţănă nivelul a dificitlui bugetar la 5,84% ditu PIB.
Coopearare. Formarea profesională și a cadrilor didactiţi, mobilitatea elevilor și profesorilor, pricunuștearea studiilor și digitalizarea fură principalele subiecte discutate di miniștrii ali educației român și francez Sorin Cîmpeanu, respectiv Jean-Michel Blanquer, la ună andamasi Paris. Anvărtuşearea a universităților franceze va hibă una di prioritățile a prezidentiilei franceze a Consiliului European, iara România easti parte ditu unu singiru di proiecte. Aproapea 1 milion di elevi și studență români studiadză limba franceză la școală ca prima i a daua limbă xeană. Ministrul român băgă accentul pe importanța ti studiulu a limbălleiii română tru Franța tră aţea ca tinirllii români cari băneadză aclo s’nu keară ligătura cu limba maternă. Tru Franța băneadză anamisa di 300.000 și 400.000 di români.
Enescu. Ună piață ditu Paris nu alargu di Opera di Paris va poarta numa a marilui compozitor român George Enescu, dimăndă pi Twitter viceprimarlu a căsăbălui Laurence Patrice. Ambasadorlu a Româniillei la Paris Luca Niculescu ură ti bună apofasea, cari faţi parte ditu aniversarea a 140 di ani estanu di la amintarea a compozitorului. Bana și opera al Enescu easti stres ligată di Paris, iu bănă mulță ani și iu ari și murită.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearea: Taşcu Lala
