Hăbări ditu bana românească și internațională
COVID — România raportă, gioi, 812 cazuri năi di Covid-19 tru 24 di săhăț 84 di decese, ditu arada a curi 19 anterioare a intervalui di referinţă. Rata di incidenţă faptă isapi ti 14 di dzăli tră Bucureşti ma largu scădzu, di agiumsi la 0,77 cazuri la ňillea di bănători. Fură confirmate si nica trei persoane infectati cu varianta Omicron. Până tora, tru Romania fură raportate 11 di cazuri di infectare cu naua lumaki. Comisia Europeana s’asteapta ca aesta varianta a coronavirusului s’agiungă dominanta tu UE pana tu giumitatea-a meslui yinaru. Prezidenta-a Comisiillei, Ursula von der Layen să spusi, ama, cu pistipseari ca bloclu comunitar ari puterea si hălățli anănghisiti tar s’năstreacă lăngoarea. Centrul European tră Prevenirea si Controlul a Lăngorloru (ECDC) feați timbihi că inmultirea rapida a cazurlor cu naua varianta easti iminenta si ca maș vaccinarea nu va s’nkeadică araspăndearea Omicron. Tră s’tănă presia tu arada a sistemlui di sănătate la un nivel “kivernisibili”, ECDC căftă, diznău, ună “reintroduțeari iruși şi anvărtușeari” a aşi-număsitilor misuri “non-farmaceutice” contra a COVID-19, un termen cari anvăleaști restricţiile nghenearal.
Newsroom, 16.12.2021, 07:50
COVID — România raportă, gioi, 812 cazuri năi di Covid-19 tru 24 di săhăț 84 di decese, ditu arada a curi 19 anterioare a intervalui di referinţă. Rata di incidenţă faptă isapi ti 14 di dzăli tră Bucureşti ma largu scădzu, di agiumsi la 0,77 cazuri la ňillea di bănători. Fură confirmate si nica trei persoane infectati cu varianta Omicron. Până tora, tru Romania fură raportate 11 di cazuri di infectare cu naua lumaki. Comisia Europeana s’asteapta ca aesta varianta a coronavirusului s’agiungă dominanta tu UE pana tu giumitatea-a meslui yinaru. Prezidenta-a Comisiillei, Ursula von der Layen să spusi, ama, cu pistipseari ca bloclu comunitar ari puterea si hălățli anănghisiti tar s’năstreacă lăngoarea. Centrul European tră Prevenirea si Controlul a Lăngorloru (ECDC) feați timbihi că inmultirea rapida a cazurlor cu naua varianta easti iminenta si ca maș vaccinarea nu va s’nkeadică araspăndearea Omicron. Tră s’tănă presia tu arada a sistemlui di sănătate la un nivel “kivernisibili”, ECDC căftă, diznău, ună “reintroduțeari iruși şi anvărtușeari” a aşi-număsitilor misuri “non-farmaceutice” contra a COVID-19, un termen cari anvăleaști restricţiile nghenearal.
BUCUREŞTI – Poliţiştilli româňi afiliaţ la Sindicatlu Europol ndreapsiră, gioi, unu mitingu die protest dinintea-a scamnului a ministerlui di Interne. Elli stipsescu Executivlu că nu va ta s’bagă tu practico nomlu a tiňiillei di cafi mesu şi spun că ditu 2007 numata avură crișteri la tiňiili di cafi mesu. Liderlli di sindicat facu timbihi că, ma s’nu lă si da ună pandisi pozitivă la căftări, poliţiştilli numata va s’aproaki s’bagă tu lucru interdicţiile pruvidzuti tru contextul a pandemiillei. Nica și federaţia sindicală Sanitas, ți adună lucrători ditu sectorlu sanitar, caftă a Guvernului s’tragă mănă di la ngllițarea a tiňiiloru di cafi mesu ditu sectorlu bugetar.
Bucureşti – Armata, Academia Română şi Băsearica suntu pi protili locuri tu pistipsearea a românilor — uidisitu cu Barometrulu a banăllei Relighioasă – ediţia andreu 2021, lansat di Institutlu di Ştiinţe Politiți şi Relaţii Internaţionale ali Academie Română şi Centrul di Cercetări Sociologhiți LARICS. Uidisitu cu sondajlu, românii multu di multu şi multă pistusini tru Armată tru proporţie di 67% ș-cama, tru Academia Română – aproapea 65% şi tru Băserică — cama di 62%. Cu proțenti di 45, respectiv 44%, pi alanti locuri suntu primăriili dit localităţli a ațiloru ntribaț şi Poliţia. Tru presă au pistusini maș aproapea 20% ditu români, tu Prezidențille – aproapea 15 proțente, tu Parlament – 14% şi Guvern — cama di 13%. Pi loclu ditu soni mutrinda pistipsearea a românilor tru instituţii suntu partidili politiți cu aproapea 9 proțenti.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Tașcu Lala
