Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Covid-19RO. Un nău caz di infecție cu Omicron fu confirmat tru România, dimăndă, gioi, Ministerul a Sănătatillei. Pacientul, cari eara acutotalui vaccinat, nu ari simptome greali. Până tora, trei ahtări cazuri fură confirmati tru România. Tru aţea ţi mutreaşti numirlu total di infecții ndzuuă, gioi eara raportate niheamă pisti 1000, cum și 74 di decesi aferente, ditu cari 2 ditu kirolu di ma ninti di raportare. Catandisea di alertă fu prilundzită tru România cu nica 30 di dzăli, ama avânda tu videală tendința discendentă a infecțiilor, născănti ditu restricții fură scoasi. Aestă turlie, purtarea a prusupidăllei tru locărli iu nu ari călbălăki numata easti obligatorie, iara aţelli nivaccinaț cari prezintă un test PCR negativ au izini năuntru. Tutunăoară, aclo fu scoasă interzicerea di noapte. Di Cărciun și Revelion restaurantili va s’aşteaptă proţlli oaspiț, la 50% capacitate.

Newsroom, 10.12.2021, 15:09

Covid-19RO. Un nău caz di infecție cu Omicron fu confirmat tru România, dimăndă, gioi, Ministerul a Sănătatillei. Pacientul, cari eara acutotalui vaccinat, nu ari simptome greali. Până tora, trei ahtări cazuri fură confirmati tru România. Tru aţea ţi mutreaşti numirlu total di infecții ndzuuă, gioi eara raportate niheamă pisti 1000, cum și 74 di decesi aferente, ditu cari 2 ditu kirolu di ma ninti di raportare. Catandisea di alertă fu prilundzită tru România cu nica 30 di dzăli, ama avânda tu videală tendința discendentă a infecțiilor, născănti ditu restricții fură scoasi. Aestă turlie, purtarea a prusupidăllei tru locărli iu nu ari călbălăki numata easti obligatorie, iara aţelli nivaccinaț cari prezintă un test PCR negativ au izini năuntru. Tutunăoară, aclo fu scoasă interzicerea di noapte. Di Cărciun și Revelion restaurantili va s’aşteaptă proţlli oaspiț, la 50% capacitate.

Vizită. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, u aştiptă, gioi, Bucureşti, Natalia Gavriliţa, prim-ministrul a Ripublicăllei Moldova (ex-sovietic, predominant di limbă română). Klaus Iohannis năpoi lu spusi angajamentul a Bucureștiului ta s’ndrupască acutotalui procesele di transformare, modernizare și implementari a reformilor tru domenii catacum energia, transporturli, societatea informațională, tranziția veardi, justiția, educația, tru spiritlu a Parteneriatlui strategic tră integrare europeană. Ma ninti, premierlu Natalia Gavriliţa avu ună andamasi cu omologlu a llei român, Nicolae Ciucă. Aestu ditu soni declară că andrupaşti anvărtuşearea a investițiilor românești tru Republica Moldova și tră aesta lipseaşti s’hibă cama bunu mediul di emburlăki ditu aestă văsilie. Ciucă nica spusi că părțăli au naeti s’vulusească cătu cama ntrăoară un nău acord mutrinda darea asistență financiară nirambursabilă ti hăirlătica ali Ripublică Moldova, di itia că veclliulu acordu ş’bitisi vadelu anlu aestu. Caplu a Guvernului di Chişinău spusi că aţeali dauă state au ună şansă istorică ta s’alăxească comunitatea lingvistică tru unu di mărli proiecte tră hăirlătica a oamiñilor di pi daulu mealuri a Prutlui. Ună ma bună integrare economică și comercială a Româniillei și ali Ripublică Moldova easti garanția a unăllei aderari accelerată a aliştei ditu soni la UE, spusi Natalia Gavriliță.

Kipită. Caplu a statlui român, Klaus Iohannis, declară, gioi, tru mesajul pitricutu la Summit-ul a Democrațiillei, organizat di prezidentulu SUA, Joe Bidin, tru turlia video, că România easti apufusită s’prevină și s’combată tute fenomenele negative cari submineadză pistipsearea tru democrație. Iohannis sumlinie că progreslu tru domeniul ti ndrepturli a omului easti ună componentă clleaie tru asiguripsearea a siguranțăllei și a securitatillei comunitățlor, persoanilor și instituțiilor contra antisemitismului, xenofobiillei, radicalizarillei și discursului instigator la ură. El spusi că ună altă prioritate tră România easti prevenirea și combătearea a traficlui di hiinți umani, obiectivu imposibilu ti adrari izolat”.

Forum. Secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, căftă, gioi, la Aspen Forumlu di București, aliațlor s’inveastiască tru infrastructura critică și să ñicureadză dependința di resursili ţi yinu ditu statili potențial adversare. Jens Stoltenberg cundille ma multi ori arada purtaticlu fuvirosu ali Rusie. Idyiulu mesaj ti rezistența la riscuri și vulnerabilităț vini di la caplu a statlui român, Klaus Iohannis, cari cundille că eastiananghi ti independența energetică. Secretarlu general al NATO li număi Rusia și China ca hiinda proţlli actori globali cari submineadză arada mondială bazată pi reguli și opereadză tru locuri cari agiumsiră di mari simasie tră securitatea-a spațiului democratic. Jens Stoltenberg feaţi timbihi şi tră alti fuvirseri globale, cum suntu atacurli cibernetice ţi suntu tutu ma frecvente și sofisticate”, fuvirsearea teroristă persistentă, proliferarea a armilor nucleare și impactul a alăxerloru climatiţi. Stoltenberg cundille că agenda NATO 2030 mutreaşti s’asiguripsească securitatea tru ună lumi ma imprevizibilă” și s’inveastiască tru nai cama năi tehnologii, di la inteligență artificială la biotehnologie și calculatoari cuantiţi”.

Paris. Prezidentulu francez Emmanuel Macron căftă, gioi, ună Europă cari știe să-și veaglle sinurli” dinintea-a crizilor migrațiillei. El cundille ună mnată di reforme, inclusiv a spațiului Schengen, cari va s’hibă acăţati tu isapi di yinitoarea prezidenţille franceză a Consiliului UE, cari ahurheaşti la 1 di yinaru, dimăndă AFP. Emmanuel Macron pripuni adrarea a născăntotru mecanismi ti agiutoru tru ananghi tră crize la sinurlu a unui stat membru, cari lipseaşti s’poată s’aibă besă pi agiutorlu al Frontex, ama și pi agiutorlu a statilor membri cu poliția și giandarmillii”. Macron ari, nădie, tutunăoară, să avanseadză” tru kirolu a aţiloru şasi meşi di muabeţ ali prezidenţille franceză mutrinda Pactul tră migrația și azilul, prezentati di Comisia Europeană tru yismăciuni 2020.

Jurnaliştilli. Numirlu a jurnaliştilor di lumea tută cari sunt băgaţ tru hăpsani agiumsi pi un record istoric tru 2021, uidisitu cu unu raport ali organizaţie non-profit Committee to Protect Journalists. 293 di reporteri fură arcaţ tu hăpsanii până la 1 diandreu anlu aestu. Nai ma pţănu 24 di jurnalişti fură vătămaţ di itia a rapoartilor a lor, iara alţă 18 muriră tru circumstanţe cari fac multu greu să spună desis eara vizaţ di itia a lucurlui a lor, nica spuni documentul anual mutrinda libirtatea a presăllei şi atacurile contra a pres4llei. Tru kirolu anda motivili ti ncllidearea-a reporterilor suntu pi lenu turlii di la ună văsilie la alantă, numirlu record di jurnaliști ncllişi yilipseaşti cutulburările politice di tuă lume și ună intoleranță tut ma mari andicra di reportajele indpendinte, uidisitu cu organizația nonprofit ditu SUA.

Autoru: Udălu a hăbărlor

Armânipsearea: Taşcu Lala