Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Covid-19 RO. Numirlu a cazurloru di Covid-19 scădzu tru România andicra di stămâna tricută. 1.279 di cazuri năi și 100 di decese asociate fură raportati ñiercuri. Numirlu a persoanelor internati scădzu și el la aproapea 5000, ditu cari aproapea 800 sunt la tearapie intensivă. Tru ună altă evoluție, Guvernul di București prilundzi cu nică 30 di dzăli catandisea di alertă tru România ama ș-ayălisi născănti di restricții tră sărbătorli di iarnă. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, dimăndă că tru perioada yinitoari va s’hibă dizvărtită ună campanie di informare, tră s’asiguripsească că oamiñilli spunu unu purtaticu preventivu şi tiñisescu ma largu misurli di protecţie. Marță, Comitetlu naționalu tră situații di ananghi pripusi, ntră altili, scutearea-a restricțiilor tu kiro di noapti. Tutunăoară, purtarea-a prusupidiloru tru aer liber poati s’nu hibă obligatorie, cu excepția zonilor cu călbălăki, iara teatrili și cinematografele potu s’lucreadză la 50% ditu capacitate. Pripunirea di hăbiniseari a restricțiilor yini tru contextul a unălleei rată di infectari sumu 1,2% la ună ñille tu nivelu național.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Newsroom, 09.12.2021, 08:48

Covid-19 RO. Numirlu a cazurloru di Covid-19 scădzu tru România andicra di stămâna tricută. 1.279 di cazuri năi și 100 di decese asociate fură raportati ñiercuri. Numirlu a persoanelor internati scădzu și el la aproapea 5000, ditu cari aproapea 800 sunt la tearapie intensivă. Tru ună altă evoluție, Guvernul di București prilundzi cu nică 30 di dzăli catandisea di alertă tru România ama ș-ayălisi născănti di restricții tră sărbătorli di iarnă. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, dimăndă că tru perioada yinitoari va s’hibă dizvărtită ună campanie di informare, tră s’asiguripsească că oamiñilli spunu unu purtaticu preventivu şi tiñisescu ma largu misurli di protecţie. Marță, Comitetlu naționalu tră situații di ananghi pripusi, ntră altili, scutearea-a restricțiilor tu kiro di noapti. Tutunăoară, purtarea-a prusupidiloru tru aer liber poati s’nu hibă obligatorie, cu excepția zonilor cu călbălăki, iara teatrili și cinematografele potu s’lucreadză la 50% ditu capacitate. Pripunirea di hăbiniseari a restricțiilor yini tru contextul a unălleei rată di infectari sumu 1,2% la ună ñille tu nivelu național.

Cancelar. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, ălu hiritisi Olaf Scholz tră alidzearea-a lui tu ipotisea di canţelaru federalu ali Germanie. Așteptu cu niarăvdari yinitoarea-a noastră cooperare tru cadrul a Consiliului European și bilateral”, angrăpsi șeflu a statlui ñiercuri pi Twitter. Prezidentulu a Partidului Social Democrat și Prezidentulu a Camerăllei a Deputațlor, Marcel Ciolacu, ălli ură și el hăirlătică a năului cancelar german. Poati s’aibă besă tru suţăllea a noastră tra s’criştemu unu dialog hăirlăticu și constructiv anamisa di România și Germania tru añilli ţi yin”, ngrăpsi Marcel Ciolacu pi Twitter. Social-democratlu Olaf Scholz agiumsi ñiercuri năulu cancelar ali Germanie, după 16 ani di guvernare criștin-democrată, cu Angela Merkel la cumănduseari. Aţelli trei parteneri cari adară actuala coaliție di Berlin – social-democrațllii, liberal-democrațllii și Verdzălli – simnară marță un acordu cari da cali ti dişcllidearea a năului Cabinet ferm pro-european. Executivlu federal, adratu ditu opt mlleri și optu bărbaț, va s’lipsească s’cilăstăsească ti problemi importanti catacum năstriţearea a pandemiillei, darea silă a tranzițiillei cătră ună economie veardi i mintireaşili cu Rusia tu ligătură cu Ucraina. Olaf Scholz, a curi partidu amintă alidzerli legislativi ditu 26 di yismăciuni, va s’facă prota voltă tu xeani tru harea di șefu a guvernului german la Paris.

Vizita. Premierul român Nicolae Ciuca va s’aibă, gioi, ună andamasi cu premierlu ali Ripublică Moldova, (ex-stat sovietic, predominant di limbă română) Natalia Gavriliţa, cari va s’facă ună vizită oficială Bucureşti. Uidisitu cu Radio Chișinău, tu arada a dzuuăllei di lucru a premierlui moldovean sunt acăţati tu isapi și andamusi cu prezidentulu a Româniillei Klaus Iohannis și cu prezidentulu a Camerăllei a Deputațlor, Marcel Ciolacu. Oficialu moldovean declară că muabeţli va s’aibă tru prota thesi temili prioritare di colaborare anamisa di România şi Ripublica Moldova. Natalia Gavriliță nica spusi că stămâna yinitoari ministrul a Infrastructurăllei și Dizvoltarillei Regionali ditu Moldova, Andrei Spânu, va s’yină și el București tră să zburască ti lucri ligati di securitatea energetică.

Buget. Liderllii a suţatăllei di guvernare di București avură muabeti, diznău, ñiercuri ti proiectul di buget tră anlu yinitor. Liderllii PNL, PSD și UDMR au mindueri ahoryea ti construcția a bugetlui și a sursilor di creaștire a veniturilor bugetare, tru condițiile tru cari, ahurhinda cu 1 di yinaru, pensiile, alocațiile tră cilimeañi și alocațiile tră persoanele cu dizabilități va s’hibă ma mări. PSD și UDMR au tru videală ună taxă di solidaritati di 1% tră companiile cu ună ţifră di emburlăki di pisti 100 di milioane di euro tru an, kiro tu cari liberalii s’ncuntreadză tră aestă misură. Premierlu Nicolae Ciuca dimăndă că ună primă versiuni a bugetlui pi 2022 va s’hibă prezentată luni dinintea-a suţatăllei di guvernare di cătră ministrul a Finanțelor, Adrian Câciu, și confirmă că data apufusită tră adoptarea a bugetului tru Parlamentu easti 23 di andreu.

Diplomaţie. Prezidentulu României, Klaus Iohannis, avu, ñiercuri, ună andamasi cu ambasadorlli a statilor membre UE acreditate București, cu itia că s’bitisi Prezidenţillea slovenă a Consiliului UE. Tru arada ali andamasi, participanțăllii avură muabeti ti protili subiecte cari va s’hibă tu arada di lucru a dzuuăllei a yinitorului Consiliu European ditu 16 di andreu, cum pandemia COVID-19, păhadzlli la energie, catandisea mintită la sinurlu ali UE. Prezidentulu Klaus Iohannis părăstisi, tutunăoară, prioritățli și aștiptărli a Româniillei di la Summitlu a Parteneriatlui Estic cari va s’ţănă Bruxelles tru 15 di andreu.

Autoru: Udălu a hăbărlor

Armânipsearea: Taşcu Lala