Hăbări ditu bana românească şi internaţională
COVID-19 Autoritățile române dimănamaă adză 1.096 di cazuri năi di COVID-19 tru 24 săhăţ ditu soni, aproapea 450 di cazuri ma pțănu andicra di aoa şi ună stămână. Fură raportati și altie 107 di decese ligati di Covid, 15 ditu eale di la ună dată anterioară. Tru aestu kiro, tru capitala București rata di infectare scădzu la 1,95 cazuri la ñille. Un avion di linie Tarom easti programat s’aducă năpoi tru patridă aţelli 36 di cetățeni români ambudyiusiţ tru Africa di Sud, după ţi azboiurli cătră și ditu atea văsilie fură curmati cu scupolu tra s-nu s’arăspăndească naua variantă di coronavirus Omicron.
Newsroom, 30.11.2021, 08:00
COVID-19 Autoritățile române dimănamaă adză 1.096 di cazuri năi di COVID-19 tru 24 săhăţ ditu soni, aproapea 450 di cazuri ma pțănu andicra di aoa şi ună stămână. Fură raportati și altie 107 di decese ligati di Covid, 15 ditu eale di la ună dată anterioară. Tru aestu kiro, tru capitala București rata di infectare scădzu la 1,95 cazuri la ñille. Un avion di linie Tarom easti programat s’aducă năpoi tru patridă aţelli 36 di cetățeni români ambudyiusiţ tru Africa di Sud, după ţi azboiurli cătră și ditu atea văsilie fură curmati cu scupolu tra s-nu s’arăspăndească naua variantă di coronavirus Omicron.
VACANTA Ditu weekendul tricutu româñilli s’hărsescu di ună vacanţa şcurtă. Cu sărbătorli ofiţiale di marță, 30 di brumaru și ñiercuri, 1 di andreu, guvernul apufusi s’facă și dzuua di luni dzuuă nilucrătoare. Mulță români aleapsiră s’treacă aesti dzăli adyi tru stațiuni montane ică balneare, ama și city break-urile tru locații istoriţi fură alidzeri populare. Marți, 30 di brumaru, românii ortodocși îlu yiurtusescu pi Sâmtul Andrei, hramlu ali Românie. Arăspândi zborlu al Dumidză tru Dobrogea di astăndză pi litoralu ali Âmarea Lae. Cama di 900.000 di români poartă numa a lui. Niercuri, 1 andreu, ti Dzuua Națională ali Românie, va s’aibă paradi și ţeremonii militare tru tută văsilia, inclusiv tru capitala București. Di itia a pandemiillei, ama, aesti evenimente va s’hibă cama apridunati. Tru mulţă căsăbadz ditu România videlliurli di pi geadei di sărbători va s’hibă apreasi tru aţea seară și va s’hibă dişcllisi pănăyiruri ti Cărciun.
HANUKCA Adetea Hanukkah anvărtuşeadză pistea si nădia tru arada a membrilor comunitatillei uvrieşti, dclară prezidentulu a Romaniillei Klaus Iohannis, tu unu mesaj pitricutu cu furñia aliştei sarbatoare. Oficialu român nica spusi tru aestă noimă angajamentul ali Românie ti s’prevină și s’combată antisemitismul. Tu arada a lor, premierlu Nicolae Ciucă și prezidentulu a Camerăllei Deputațlor, Marcel Ciolacu, loară parti dumănică seara la Opera Națională di București la ună ţeremonie tru cari fu apreasă prota ţeară Hanukkah. Aţell 2 oficiali nica cundilleadză ca Israelu easti un aliat importantu tră România. Festivalu a Videlliurloru, așa cum easti cunuscut și Hanukkah, ţăni 8 dzăli și comemoreadză recupeararea a Ierusalimului și ri ahărdzearea-a ma deapoa Doilui Templu dupu ună alumtă istorică tră populu uvreu ditu secolu al II-lea ninti di Hristolu.
MIGRANȚI Prezidentulu a Comisiillei Europene, Ursula von dir Leyen, și secretarlu genearal al NATO, Jens Stoltenberg, tăxiră că va s’anvărtuseadză coopeararea contra a fuvirserloru hibridi cari yin ditu Belarus și Rusia. Aţelli doi ofiţiali feaţiră dumănică ună vizită comună tru Lituiania și Letonia, cari, deadunu cu Polonia, s’ampulisescu cu un flux di migranț paranomu. Ursula Von dir Leyen și Jens Stoltenberg lu stipsiră Minsk di orchestrarea a crizăllei migranților, mutrită ca ună fuvirseari hibridă la adresa UE, ama Belarus nu apruke stepsurli. Vizita a aţiloru 2 oficiali s’faţi ninti a unei andamasi a miniștrilor di externe ai NATO di marță și ñiercuri tru Letonia. Va s’hibă vinitu și secretarlu di stat ali SUA Antony Blinken. S’așteaptă ca participanțălli la andamasi să-și spună găilipsearea tu tu ligătură cu anvărtuşearea a askerillei arusă apropea di sinurlu cu Ucraina.
Statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății OMICRON analizeadză tră yinitoarili 3 dzăli ună apandisi globală la pandemia di COVID-19. OMS feaţi timbihi adză că naua variantă, Omicron, prezintă un riscu global multu mari” di creastiri a infecțiilor, ama cundille, tutunăoară, că ari nica multe incertituditui tu ligătură cu piriclliurli și rata di transmiteari a aliştei variantă. Miniștrilli a sănătatillei dit G7 llia parti la ună conferință online mutrinda varianta Omicron, ţi fu aflată ti prota oară tru Africa di Sud. Omicron fu aflatu tru alti părță a lumillei, inclusiv tru Țările di Nghiosu, Danemarca și Australia”. Ma multi stati curmară azboiurli cătă și dicătă văsiliili ditu sudul ali Africă, tru ună gaereti ta s’ambudyiusească arăspândearea variantăllei.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
