Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

COVID Ro — Autoritățli români dimăndară ñiercuri că aproapea 2.800 di persoani fură testati pozitiv tră SARS-COV-2 tru aesti ditu soni 24 di săhăţ tru tută România. Tutunăoară, era dimăndati 231 di decesi, ditu cari 36 nreghistrate ninte di intervalu di referință. București, rata di incidență cu isapea ti un kiro di 14 di dzăli scădzu la 2,87 cazuri la ñillea di bănători, după ţi, pi 22 di sumedru, avea agiumtă pi nai ma marea valoari di la ahurhita-a pandemiillei – 16,54. Ministrul interimar ali Sănătati, Attila Cseke, căftă a direcțiilor di sănătate publică ditu tută văsilia s’armână tru alertă, acă numirlu a infecțiilor cu SARS-CoV-2 easti tru scădeari. Tutunăoară, căftă ca ti unu kiro di ună stămână s’hibă adrati planuri tra s’ţănă keptu a unăllei previzibilă a 5-a dalgă a epidemiillei, spuni coordonatorlu a campaniillei di vaccinare COVID-19, colonelu Valeriu Gheorghiță, avânda tu videala criștearea a numirlui di cazuri năi tru multi văsilii europeani. Niercuri, Patriarhul a Băsearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, confirmă că fu vaccinat contra a COVID-19. Poziția oficială a Băsearicăllii armâne idyea: cathi unu embistimenu lipseaşti să s’consultă cu yeaturlu di familie”, spusi el a reporterilor. Până tora, tru România, numirlu a persoanilor vaccinate complet năstricu 7,2 miliuñi.

Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Hăbări ditu bana românească şi internaţională

, 24.11.2021, 09:15

COVID Ro — Autoritățli români dimăndară ñiercuri că aproapea 2.800 di persoani fură testati pozitiv tră SARS-COV-2 tru aesti ditu soni 24 di săhăţ tru tută România. Tutunăoară, era dimăndati 231 di decesi, ditu cari 36 nreghistrate ninte di intervalu di referință. București, rata di incidență cu isapea ti un kiro di 14 di dzăli scădzu la 2,87 cazuri la ñillea di bănători, după ţi, pi 22 di sumedru, avea agiumtă pi nai ma marea valoari di la ahurhita-a pandemiillei – 16,54. Ministrul interimar ali Sănătati, Attila Cseke, căftă a direcțiilor di sănătate publică ditu tută văsilia s’armână tru alertă, acă numirlu a infecțiilor cu SARS-CoV-2 easti tru scădeari. Tutunăoară, căftă ca ti unu kiro di ună stămână s’hibă adrati planuri tra s’ţănă keptu a unăllei previzibilă a 5-a dalgă a epidemiillei, spuni coordonatorlu a campaniillei di vaccinare COVID-19, colonelu Valeriu Gheorghiță, avânda tu videala criștearea a numirlui di cazuri năi tru multi văsilii europeani. Niercuri, Patriarhul a Băsearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, confirmă că fu vaccinat contra a COVID-19. Poziția oficială a Băsearicăllii armâne idyea: cathi unu embistimenu lipseaşti să s’consultă cu yeaturlu di familie”, spusi el a reporterilor. Până tora, tru România, numirlu a persoanilor vaccinate complet năstricu 7,2 miliuñi.



Lumea COVID — Vaccinarea obligatorie contra COVID-19 easti ună idhee cari s’hărseasti di unu andrupămintu larg tru arada a bănătorloru ghirmañi, să spuni tru unu sondaj publicat ñiercuri di YouGov, dimăndă DPA. Cunuscuta companie di cercetare și analiză di piață dimăndă că 69% ditu intervievaț suntu ti vaccinarea obligatorii și 23% contra. Ghirmania, cari s’ampuliseaşti cu ună recrudescență a numirlui di infecții, bagă unu şingiru di năi misuri anti-epidemie. Aşe, certificatlu veardi agiundzi s’hibă obligatoriu la loclu di lucru și tră ufilisearea a hălăţloru di transport. Pi ningă meatrili apufusiti la nivel federal, statili ghirmani bagă și alti restricții antiepidimiţi. Ti paradigmă, barurli și cluburli sunt ncllisi tru Bavaria, a deapoa cunuscutili pănăyiruri di Crăciun numata va s’ţănă anlu aestu. Tru Ghirmania, rata di vaccinari easti di 68%, una ditu nai ma scădzuti ditu Europa di Vestu. Problemi sunt și tru nordulu ali Italie, iu fură băgati restricții di urdinari tu kiro di noapti di itia că criscurăcabaia multu năili cazuri di coronavirus. Până tora, 84% ditu populația ali Italie feaţi nai maptănu dauă dozi di vaccin. Numirlu a cazurlor di COVID easti tru creaștire și tru Franța, iu premierlu Jean Castex fu testat pozitiv tră SARS-CoV-2. Tru Franța, 88% ditu populația eligibilă di 12 di ani ş-cama easti acutotalui vaccinată. Catandisea a sănătatillei easti ndilicată și tru Gărţie, iu presiunea tru spitalili cari yitripsscu paciențălli cu COVID easti mare. Guvernul elen spuni, ama, că nu are tru videală ună ambudyiuseari ghenerală, di itia că apofasea nu va s’hibă susțănută di economia a văsiliillei. Rata di vaccinare tru Gărţie năstricu 63%.



Dzuua Națională – București, Senatlu și Camera a Deputațlor s-andămusi tru ună andamusi di lucru comună solemnă, ahărdzită ti Dzălii Naționali a Româniillei cari va s’hibă yiurtusită la 1 di andreu. Prezidentulu a Camerăllei Deputațloru, Marcel Ciolacu, cundille că tută clasă politică avu borgea tra să u stabilizeadză văsilia tru perioada yinitoari și că prifañea și sinferurli politiţi lipseaşti s’hibă alăsati nanăparti. “Aestă sărbătoare năpoi nă aduţi aminti că avem borgea s’lucrămu deadunu. Easti borgea-a noastră andicra di populu român și di România”, spusi Ciolacu. Viţeprezidentulu a Senatului, Alina Gorghiu, cundille că 1 di Andreu nsimneadză unitate națională și tru idyiulu kiro devotament, responsabilitate, borgi și curayiu politic. Anamisa di oaspiţlli ali andamusi eara călisiţ membri a Guvernului, Patriarhul a Băsericăllei Ortodoxe Române, Arhiepiscoplu Romano-Catolic a Bucureștiului, Arhiepiscoplu a Băsericăllei Greco-Catoliţi, Primlu Rabin ali Românie, prezidenţălli a Curtillei Constituționale, Analta Curte di Casație și Justiție, Curtea di Conturi, guvernatorlu a băncăllei centrală cum și șeflli a misiunilor diplomatiţi și a reprezentanților internaționali acreditati București. Dzuua Națională ali Românie easti yiurtusită tru 1 di Andreu ditu 1990, după revoluția anticomunistă. La 1 di Andreu 1918, Adunarea Naţională di Alba Iulia (centru) adoptă rezoluţia ti făţeari ună cu România a provinţiilor istoriţi bănati di români.



Autoru: Udălu a hăbărloru


Armânipsearea: Taşcu Lala




Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã
Hăbărli Friday, 21 February 2025

Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

  PANAYIRU. Ediția di primvaară 2025 a Pãnãyirlui di Turismu ali Românie ahurhi gioi București tru prezența ministrului Economiei,...

Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã
Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Saturday, 01 February 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Chivernisi. Chivernisea ali Românie bitisi tuti proțedurli preliminari ninti ta s-voteadzâ sâmbătâ proiectul a nomlui a bugetlui di stat ti...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Thursday, 30 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Furlâticu. Trei suspecțâ ti arâchearea a niscântoru lucri veclli ditu yiștearea dațicâ româneascâ di la Muzeulu Drents ditu Assen furâ...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Wednesday, 29 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Alidzeri. Tu sesiunea di marțâ, chivernisea di București fu di câbuli cu calindarlu a alidzerilor prezidențiali ți yinu. Uidisitu cu...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Tuesday, 28 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Mindueari. Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Monday, 27 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

PNL Prezidentul di ma ninti al PNL, Crin Antonescu, fu vulusit ti candidat ali coaliție ți easti tora la puteari PSD-PNL-UDMR ti alidzerli...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Friday, 24 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Thursday, 23 January 2025

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Senat. Huzmikearlli a Senatlui ali Românie și reprezentanțãlli a lor sindicali cutugursescu planurli dimãndati ñiercuri di prezidentulu a...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company