Hăbări ditu bana românească şi internaţională

COVID – Tru România, numirlu a infecțiilor cu coronavirus ma largu easti tru scadeari, 1.550 di cazuri noi di COVID-19 hiinda raportate tru aesti ditu soni 24 di săhăţ. Tutunăoară, fură raportate 154 di decesi, ditutre cari 29 fură nregistrate ninte di perioada di referință. Cama di 11.000 di persoane infectate cu SARS-CoV-2 suntu spitalizate. Tru UTI suntu 1.539 di paciență, un numir ma ñic atora sumundicra di dzuua di ma niti, iar 150 ditu aești au certificat cari atestă vaccinarea, asi cumu spunu autoritățli. Rata medie di infectare easti tora sumu 3,5 cazuri la nillea di bănători, iara ma mult di giumătate ditu giudețele României numata suntu tru sţenariul aroșu. Șeflu a campaniei di vaccinare COVID, Valeriu Gheorghiță, feati timbihi că ari riscul ca scenariul bănatu di Germania, cari tricu iruşi di la dalga 4 la a 5-a a pandemiillei, să s’facă și tru România, iu rata di vaccinare easti scădzută. . Un piriclliuol nica ș-ma mari poati s’hibă alăncearea a unei mutații a coronavirusului cari s’afireaşti di apandisea imună a organismului, spusi Gheorghiță. Numirlu a persoanelor complet vaccinate easti aproapea di 7,2 milioane.

Newsroom, 22.11.2021, 12:13

COVID – Tru România, numirlu a infecțiilor cu coronavirus ma largu easti tru scadeari, 1.550 di cazuri noi di COVID-19 hiinda raportate tru aesti ditu soni 24 di săhăţ. Tutunăoară, fură raportate 154 di decesi, ditutre cari 29 fură nregistrate ninte di perioada di referință. Cama di 11.000 di persoane infectate cu SARS-CoV-2 suntu spitalizate. Tru UTI suntu 1.539 di paciență, un numir ma ñic atora sumundicra di dzuua di ma niti, iar 150 ditu aești au certificat cari atestă vaccinarea, asi cumu spunu autoritățli. Rata medie di infectare easti tora sumu 3,5 cazuri la nillea di bănători, iara ma mult di giumătate ditu giudețele României numata suntu tru sţenariul aroșu. Șeflu a campaniei di vaccinare COVID, Valeriu Gheorghiță, feati timbihi că ari riscul ca scenariul bănatu di Germania, cari tricu iruşi di la dalga 4 la a 5-a a pandemiillei, să s’facă și tru România, iu rata di vaccinare easti scădzută. . Un piriclliuol nica ș-ma mari poati s’hibă alăncearea a unei mutații a coronavirusului cari s’afireaşti di apandisea imună a organismului, spusi Gheorghiță. Numirlu a persoanelor complet vaccinate easti aproapea di 7,2 milioane.

Guvern – Prezidentulu Klaus Iohannis simnă luni decretlu mutrinda număsearea tru funcția di prim-ministru a senatorlui liberal Nicolae Ciucă. El spusi, dpu consultărli cu partidile și grupările parlamentare, că număsearea al Ciucă easti ndrupătă di ună majoritate vărtoasă tru Parlament, cari includi PSD, PNL, UDMR și grupul a minorităților naționale, alti dicâtu aţelu maghiar. Klaus Iohannis lli-apruke tu idyea oară reprezentanțăllii PNL, PSD și UDMR tru cadrul a consultărilor. El zbură și cu liderllii a partidului naționalist di opoziție, AUR, kiro tru cari USR, fost partener junior a liberalilor tru guvernu, curmă călisearea-a prezidentului, stipsinda-lu pi aestu că easti nunlu a unăllei coaliții monstruoase. Uidisitu cu Constituția, candidatul la funcția di prim-ministru ari la dispoziție dzati dzăli di la nominalizare tră s’cafţă a Parlamentului un vot di pistipseari ti programulu di guvernare și tră tută lista di miniștri. Purtătorlu di zboru a PSD, Radu Oprea, spusi că, tru yinitorlu Executiv, social-dimocrații va s’aibă ună funcție ministerială tră secretarlu general a Guvernului, cum și portofoliile Finanțe, Apărare Națională, Economie, Transporturi, Agricultură, Sănătate, Muncă, Cultură și Tineretul. UDMR li ţăni ma largu ateali trei ministeri ţi li ari tu cumănduseari di ma ninti Dezvoltare Locală, Mediu și Sport. Iara libearalii armasiră cu Ministerele Justiției, Internelor, Afacerilor Externe, Investițiilor și Proiectelor Europene, Energiei, Educației, Cercetării și Turismului. Uidisitu cu presei, liderllii liberali ditu România și di București ălu cutugursiră sertu pi prezidentulu PNL, premierlu demisionaru Florin Cîțu, tră că trapsi mănă di la multi portofolii clleai tră social-democraț. Generalu tu rezervă, Ciucă fu număsitu meslu triecut di prezidentulu Iohannis s’adară guvernarea, ama trapsi mănă di la mandat după ţi agiumsi limbidu că guvernul minoritar format ditu PNL-UDMR nu va s’aminta votul di nvestitură. Ma ninti, guvernul USR pripus di liderul a partidului, Dacian Cioloş, nu fu aprukeatu di senatori şi diputaţi. Cara va s-hibă investit, Ciucă va s’agiungă primul militar di carieră cari va s’conducă un guvern ali Românie post-comuniste. Prima a lui nominalizare vini tu scurtu kiro după ţi un sondaj di opinie spusi că Armata și Bisearica suntu pi primile locuri tru un clasament a instituțiilor cari s’hărsescu di nai ma marea pistipseari a românilor. Uidisitu cu sondajului, realizat di Laboratorul di Analiză a Polimlui Informațional și Comunicari Strategică, 87% ditu români spun că au pistipsearea tru Armată, 70% – tru Biserică, iar 67% – tru Serviciul Român di Informații și tru Academia Română. Cama di 40% ditu apăndisitori lugursescu corupția și incompetența clasăllei politică ca suntu protili fuvirseri la adresa Româniillei.

Vizită — Prezidentulu ali Republică Moldova (fosta republică sovietică cu ună majoritate di limbă română), pro-occidintală Maia Sandu, faţi marț ună vizită oficială tru România viţină, la invitația a omologlui a llei, Klaus Iohannis. Easti prima vizită tru România di la alidzerli parlamentare anticipate ditu 11 alunaru, amintati di partidul prezidințial Acțiune și Solidaritate (PAS). Vizita are loc tru contextul a yiurtusearillei, tru 2021, a 30 di ani di la ligăturloru diplomatice bilatearale, după ţi tru 1991, Chișinăul ș-proclamă indipendința andicra di Moscova. Vizita, precizeadză Administrația Prezidințială di București, easti ună multu bună furñie ta s-u spună hăirlătica a ligăturăllei specială, privilegiată, apufusita tru cadrul Parteneriatului Strategic tră integrarea europeană a Republicii Moldova, bazată pi ună limbă, cultură și istorie comuni. Consultările politice a aţiloru doi prezidenţă va li anvărtuşeadză excelenta și substanțială coopearare bilatearală la nivel politic, economic și sectorial și va s’da silă ti avansarea proiectelor comune di interes strategic tru domeniile energiei, transporturilor, sănătății, educației și IT. Accentul va s’bagă pi aţeali proiecte cari mutrescu conectarea Republicii Moldova la spațiul Uniunii Europene, pritu România, și aduţearea di hăirlătică alithea și concrete tutulor cetățenilor a llei — nica spuni izvurlu adusu aminti.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala