Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 17.11.2021, 10:56
Autoritățli române dimăndară ñiercuri 3.553 di năi cazuri di infecție cu KOVID-19, pi baza a 48.000 di testi adrati tru 24 di săhăţ ditu soni. Fură nreghistrati 350 di decese, ditu cari 51 cama di ninti. Tru Unitățli di Terapie Intensivă fură internaț 1.655 di paciență. București, ti a 26-a dzuuă arada, incidența a cazurilor di COVID-19 tu 14 dzăli ma largu scadi. S-nregistrară 5,03 cazuri la ñillea di bănători, după ţi marţă rata fu di 5,34. Nai ma marea valoari fu agiumtă tru 22 di sumedru – 16.54. Tru 44 di căsăbadz, aestu indicator easti ma mari andicra di 6. Niercuri, România năstricu limita di 7 miliuñi di persoani vaccinati simfunu cu schema completă.
Procurorlli a Direcțiillei Naționale Anticorupție arestară dauă asistente și alte dauă persoane tru cazli a certificatelor false di vaccinare contra KOVID-19 ditu ţentrul di la punctul di triţeari a sinurlui Petea, tru giudeţlu Satu Mare (nord-vestul ali Românie). Tru cadrul ali anchetă fu riețănut și un ţinţilu suspectu. Aeșţă suntu stipsiţ ti arukeari aruşfeti, falsificari intelectuală și informațională, după ţi loară anamisa di 250 și 300 di euro ti eliberarea di certificate și certificate digitale fără s’da vaccinnlu. Născănţă di ufilisitori agiumsiră deapoa la spital și pricunuscură că, pănu tu soni, nu fură vaccinați. Aproximativ trei ñilli di certificati falsi fură eliberate tru ţentrul di la punctul di sinuru Pete tru meşlli ditu soni. Tu ahurhita aluştui mesu, Ministerul di Interne al României spusi căţe cama di 360 di dosare penale suntu tru disvărteari tru ligătură cu posibile delapidare şi certificate di vaccinare, tru cari aproapea 900 di persoane suntu cercetati. Dosarlu fu adratu după ţi ma multi persoane s-prezentară la Spitalu di Lăngori Infecțioase Viktor Babes ditu Timișoara (Vest) cu simptome serti a viruslui SARS-CoV-2 și prezentară certificate di spitalizare, ama deapoa pricunuscură personalui medical că nu feaţiră vaccinlu. Tru aestu caz, giudicătorlli apufusiră arestarea preventivă a unui bărbat ti 30 di dzăli, ditu itia a falsificării intelectuale, a abuzlui di ipotisi și a nitiñisearillei reglementărli mutrinda alumta contra a lăngoarillei.
Autoritățile române dimăndară ñiercuri 3.553 di năi cazuri di infecție cu KOVID-19, pi baza a 48.000 di testi efectuate tru 24 di săhăţ ditu soni. Fură nregistrate 350 di decese, ditu cari 51 di ma ninti. Tru Unitățile di Terapie Intensivă fură internaț 1.655 di paciență. București, tră a 26-a dzuuă arada, incidența a cazurilor di COVID-19 pi 14 di dzăli ma largu easti pi scădeari. S-nregistrară 5,03 cazuri la ñia di bănători, după ţi marţă rata fu di 5,34. Nai cama marea valoare fu agiumtă tru 22 di sumedru – 16.54. Tru 44 di căsăbadz, aestu indicator easti ma mare di 6. Miercuri, România năstricu limita di 7 miliuñi di pirsoane vaccinate simfunu cu schema completă.
Rata anuală a inflațiillei tru Uniunea Europiană criscu la 4,4% tru sumedru di la 3,6% tru yismăciuni. Statele membre cu nai ma mari rati suntu Lituania (8,2%), Estonia (6,8%), Ungaria (6,6%) și România (6,5%), uidisitu cu datili publicate ñiercuri di Eurostat. Tru zona euro, rata anuală a inflațiillei criscu la 4,1% tru sumedru, di la 3,4% tru yismăciuni. Tră statili ditu zona euro, energia avu nai ma semnificativ impactu ti creastirea anuală a păhadzloru: 2,21 puncte procentuale. Curmarea niacumtinată a şingirlui di aprovizionare și creastirea a hărgiloru energiillei ay4lisescu progreslu ali economie ditu zona euro și va u ţănă inflația la un nivelu analtu mai multu abndicra di cumu s’aștepta, feaţi timbihi luni prezidentulu a Bănc4llei Centrală Europeană, Christine Lagardi.
Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, feaţi timbihi ñiercuri că actuala criză di la sinurlu cu Belarus poati s’tănă meşi di dzăli ică añi”, cundillinda că migranții atacar4 diznău sinurlu cu Polonia tru noaptea di marță cătă ñiercuri. Ma mulță polițiști polonezi fură pliguiţ până tora tru confruntările cu migranțăllii cari s-adunară la sinurlu anamisa di aţeali două văsilii tru stămâñili ditu soni cu nădia ta s’agiungă tru UE. Autoritățile poloneze intensificară securitatea și securitatea sinurlui, adusiră armata și ambudyiusiră minduerli a migranților paranomu ta s’intră tu văsilie, di u arucă căbatea pi criza guvernamentală di Minsk. Tuti aesti stepsuri nu suntu aprukeati di oficialii belarusi, cari spunu că Polonia expulzeadză cu zorea migranțăllii. Di itia aluştoru mintireaşi, Uniunea Europiană dimăndă disvărtearea di forțe militare comune ti intervenția rapidă a până la 5.000 di militari tru cadrul proiectului Săhatea strateghică”, cari s’asigurisească axizearea ta s’da apandisi, fără s’bagă besă pi Statele Unite, la fuvirseri şi s’llia meatri ntrăoară tru catandisi di criză.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
