Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hăbări ditu bana românească şi internaţională


Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Hăbări ditu bana românească şi internaţională

, 06.10.2021, 12:28


Cama di 14.700 di cazuri noi di infecție cu kovid-19 fură raportate ñiercuri tru România, pi baza a cama di 70.000 di testi, ama și a 331 di morţă, cari, uidisitu cu datili oficiale, repredzuuantă un record absolut tră o dzuua. Tru aestu kiro, cama di 14.500 di pacienți suntu spitalizați, ditu cari aproximativ 1.500 suntu tru tearapie intensivă. Datili oficiale spunu că incidența a cazurilor di COVID agiumsi pi un nou nivel record tru capitală, 10,93 paciență la ñillea di bănători, aoa şi ună săptămână eara di 6,33. Până tora, cama di 350 di localități avur4 rate di incidență ma mari di 6, iara10 municipii și căsăbadz năstricură 10 infectați la ñillea di bănători. Ună dalgă mare di pacienți bagă zori tru sistemlu di sănătate. Unitățile medicale au probleme reale ta s’află locuri tră pacienți, secțiile di urgență suntu mpline, iara pirsonalu medical easti curmatu. Autoritățli și managerllii medicali cauftă soluții tră suplimentarea apatlui, aţea turlie că paciențăllii să poată s’hibă yitripsiţ.




Uidisitu cu aţea ditu soni prognoză tră Europa și Asia Centrală, Banca Mondială ș-revizui estimările tră economia românească anlu aestu la 7,3%, cu 1,3 puncti proţentuale cama multu di prognoza ditu cirisaru. Tră anlu yinitor, Banca Mondială estimează ună creaștere di 4,8%, cu 4,3 puncte procentuale comparativ cu estimărli di ma ninti. Tră 2023, Banca Mondială prognozeadză ună creaștere economică di 3,9% tru cazlu a Româniillei. Tru atea ţi mutreaşti Europa și Asia Centrală, instituția financiară estimeadză că redresarea cabaia vărtoasă ditu prima giumitati a aluştui anu deadi silă tru huzmetea economică pi păz4rli ţi suntu pi calea di dizvoltare și tru văsiliili pi cali di dizvoltare, economia regională extinzânda-si ma multu di ţi s’astipta anlu aestu, cu creaştirea di 5, 5% .



Prezidentulu ali Românie, Klaus Johannes, lo parti Brdo, tru Slovenia, la summitul informal di toamnă al Consiliului European și la Summitlu a Uniunillei Europeane – Balcanii ditu Ascăpitată. Protlu subiect a discuțiillei la reuniunea Consiliului European fu rolul global ali Uniuni. Tru aestu contextu, feaţiră muabeti di situația ditu Afganistan, acordul di securitate ditu Statele Unite, Marea Britanie și Australia (AUKUS), cum și relațiile ditu Uniunea Europeană și China. Klaus Johannes cundille simasia ti asiguripsearea a stabilitatillei, securitatillei și rezidenţăllei Uniunillei, cum și rolu esențial a ligăturloeu transatlantice, ca parte a idyillei comunitati di valori. El cundille, tutunăoară, ananghea ta s’află ntrăoară ună cearei la nivel european tu ligătură cu problema tră criștearea a păhadzloru la energie.







Apofasea a Băncii Naționale a României ta s’crească rata principală a toclui la 1,5% pi an, di la 1,25%, intră tru lucru adză. Banca centrală declară că feaţi aestă jgllioată cu scupolu ta s’dănăsească creastirea iruşi a inflațiillei tu kirolu ditu soni, cari năstricu prognozele. Uidisitu cu Bănca Națională a României, aestu easti rezultatlu a creaștirillei păhadzlli, maxusu ali energie electrică și a gazilor naturale, iara Banca Centrală nu poate s’influențeadză aesti evoluții, ase că intervine tru domeniile pi cari poati s’li controleadză. Banca Națională pruveadi că păhadzlli la energie ma largu va s’crească și că, di aestă itie, rata anuală ali inflație va s’agiungă la valori semnificativ ma mări andicra di cumu s’aştipta. Datili oficiale spunu că că rata anuală ali inflație tru meslu agustu năstricu 5,2%.



Autoru: Udălu a hăbărloru


Armânipsearea: Taşcu Lala


Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 06 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
(sursa foto: mapn facebook)
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 25 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 19 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 14 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company