Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 09.09.2021, 19:44
Textul a căftarillei USR (Unia Ascăpaţ România)-PLUS, fostu membru a coalițiillei di guvernământu di București și a Alianțăllei naționale opoziționale tră unificaria a românilor (AUR) tră un vot di nipistipseari tră guvernul a primlui Ministru Florin Căţu fu ghivăsitu tru plen gioi. Premierlu și aţelli cari lu ndrupăscu spusiră că interesele a gruplui suntu ma importante andicra di intereslu public, să spuni tru document. Premierlu easti stipsitu că alăxi Planlu Național di Investiții tru ună casă di partid. La pripunirea a Alianței Democratiţi a Maghiarlor ditu România (UDMR), un parteneru tru coaliția di guvernămintu, va s’aibă muabeţ și voturi după ţi Curtea Constituțională va s’apufusească tu ligătură cu discurulu a primlui ministru mutrinda conflictul juridic anamisa di Parlamentu și guvernu. Prezidentulu a Camerăllei a Deputaţloru, cum și liderul a liberalilor, Ludovik Orban, cari easti tru competiție cu Florin Căţu tră ipotisea di prezidentu a partidului, lugurseaşti că apofasea di amânare a dezbaterlor și a votlui easti acutotalui niconstituțională. Prezidentulu a Senatlui, Anca Dragu, membru a Uniunillei Salvaț România, spuni, tutu aşi, că libearalii ufilisescu tuti hălăţli tră s’nu s’agiungă la debatu și la votlu di nipistipseari tru guvern. Prim-ministrul Florin Căţu spusi că va s’caftă demisia a prezidentului a aţiloru dauă cameri a parlamentului, cara apofasea a Curtilei Constituționale ti căftarea a lui vrea s’hibă tru favoarea al năsu. USR-PLUS ipusi ună moțiune di pistipseari după ţi căftă demisia a prim-ministrului, pi cari lu stipseaşti că u submină coaliția pritu ună apofasi di alăxeari a ministrului ti justiție, Stelian Jon, membru a USR. Cama deapoa, miniștrii USR-PLUS demisionară, iara secretarlli di stat și subsecretarlli di stat, cum și prefecțăllii aliştei formațiuni, fură eliberaț di brgili a lor.
Guvernul român u lărdzi catandisea di ndridzeari pi teritoriul a văsiliillei tră nica 30 di dzăli di viniri ditu itia a pandemiillei coronavirusulu. Perioada di valabilitate a testiloru antigeniţi fu, tutunăoară, teasă di la 24 di oari la 48 di oari. Tră a treia dzuuă arada, România năstricu praglu a dauă ñilli di persoane nău infectate ndzuuă. Cama di 2.220 di năi infectați, aproapea 40 di decese di itia a covidlui eara nregistrate gioi, iara numirlu a pacienților aflaț tru tearapie intensivă easti ma mare di 500. Institutul Național di Sănătate Publică feaţi isapi catandisea a stămânăllei ţi tricu și agiumsi pi isapea că ma multu di 80 tru sută ditu cazurli nău infectate fură nregistrate la persoane nivaccinate. Aproapea 93% ditu decese fură raportati la persoanele nivaccinate și 5% la persoanili acutotalui vaccinate. Intereslu tră vaccinari armâne ñîcuratu, iara aproapea 5,2 miliuñi di româñi fură imunizaț până tora.
Tru 2021, nsimnămu 110 añi di la ndridzearea-a ligăturloru diplomatiţi anamisa di România și Elveția și işi tru videală nivelu excepțional di coopearare bilaterală tru domeniile politic, economic și social, spusi prezidentulu român Klaus Johannes la ună conferință di presă comună cu omologlu a lui elvețian, Berna gioi, Guy Parmelin. Aţelli doi șefañi di stat feaţiră muabeti ti anvărtuşeareaa-a ligăturloru bilatearali, nica şi tră coopeararea economică, cu accentu pi investiții, tru un context tru cari Elveția easti pi loclu 10 tru clasamentul a investitorlor români. Prezidenţălli ali Românie și Elveție s’akicăsiră s’ahăndusească coopeararea tru domeniile a cercetarillei și inovarilleii, digitalizarillei, educațiillei și securitatilei cibernetiţi. Klaus Johannes haristusi a omologului a lui elvețian tră andruparea ali României la Organizația tră Coopearari și Dizvoltare Economică (OECD). Muabeţli avură tru arada, tutunăoară si, lucărli actuale a politicăllei internaționale, cu accentu pi evoluțiile politiţi și di securitati ditu viţinătatea estică a Uniunillei Europene și ditu Balcañilli ditu Ascăpitată.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearea: Taşcu Lala