Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Trei suspecțâ ti arâchearea a niscântoru lucri veclli ditu yiștearea dațicâ româneascâ di la Muzeulu Drents ditu Assen furâ loaț di poliția olandezâ tu câsâbălu Heerhugowaard, tu naia Olanda di Ncheari
Tașcu Lala, 30.01.2025, 13:42
Furlâticu. Trei suspecțâ ti arâchearea a niscântoru lucri veclli ditu yiștearea dațicâ româneascâ di la Muzeulu Drents ditu Assen furâ loaț di poliția olandezâ tu câsâbălu Heerhugowaard, tu naia Olanda di Ncheari. Cu aestâ hâbari furâ di câbuli ufițialli a Ministerlui di Nuntru ditu Românie, ți dzâsirâ că treilli suspecțâ suntu țetățeñi olandezi. Nu ari hâbări ti lucrili arâchiti. Lucrili veclli arâchiti suntu coiful di malmâ di Coțofenești ș-trei biligiț dațiți ditu Sarmizegetusa Regia, lucri di patrimoniu românescu cari suntu și părțâ di thimelliu ali isturie ș-identităț a miletillei româneascâ, unâ clirunumie culturalâ ti anami nu maș ti Românie, ama ti tutâ lumea, dzâsi ministrul ali Culturâ, Natalia Intotero. Ea lu deadi-mpadi di pi scamnu directorlu a Muzeului Național di Isturie ali Românie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, ți lu câtâyursi ti turlia cum andreapsi comunicarea publicâ ș-instituționalâ tu arada a lucârlor arâchiti. Muzeulu di Isturie easti instituția ți pitricu lucrili veclli la expoziția di Olanda.
Buget. Liderlli ali coaliție di cumândâseari di București zburăscu diznău adzâ ti proiectul di buget tu 2025. Aestea suntu ațeali ditu soni isăchi mutrindalui ampârțarea a pâradzloru di stat, ninti s-agiungâ proiectul di nomu a bugetlui tu Chivernisi, vineri, ti aprucheari, a dapoaia tu Parlamentu, stâmâna ți yini, ti votu. Cama mulțâlli pâradz va s-hibâ daț ti pensii ș-ti duțeara ma largu a investițiilor, iara hărgili ti lucri, salarii și serviții va s-hibâ ñicurati tu tuti ministerili ș-instituțiili, uidisitu cu spusa ministrul a finanțiloru. Naetea easti s-ñicureasdzâ bugetilli a ministerilor cu 5% andicra di anlu ți tricu, nafoarâ di Ministerlu di Nuntru, Sânâtati, Educație, Transporturi și Apârarea Naționalâ. Investițiili va s-treacâ di 7% ditu PIB ta s-anvârtușeadzâ criștearea icunomicâ ș-dezvoltarea a vâsilillei. Tu dumenea ali agriculturâ, di prota thesi armânu andruparea a criștearillei a sectorlui zootehnic, duțerea ma largu a programlui INVESTALIM ș-darea di pâradz ti sistemili di irigații. Ministerlu ali Economiei va s-ducâ ma largu andruparea ti antreprenori pritu programili Start-up Nation și Construct Plus, iara industria di apârari va s-aproachi anlu aestu cama di 2% ditu PIB. Tutnâoarâ, Ministerlu a Transporturlor va s-ducâ ma largu investițiili, cata cum feați ș-ma ninti, ta s-adarâ geadei lărdzâ (autostrădz) ș-călliuri expres ș-ta s-adarâ ma bunâ pândza di călliuri naționali.
UE. Caplu ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, pripusi unu singiru di reformi icunomiți și leghislativi salami ta s-creascâ astrițearea a bloclui la scarâ globalâ, ta s-nu chearâ dinintea ali Chinâ ș-ali Americâ. Numâsitâ Competitiveness Compass, naua strateghie adunâ politiț industriali, investiții ș-reformi. Von der Leyen dzâsi că Uniunea Evropeanâ s-hârseaști di forțâ di lucru cu nai ma analta educație ditu lumi. Ea dzâsi nica că UE easti daua nai ma marea icunumie la scarâ globalâ, ama Evropa nu poati s-minâ di itia a punctilor slabi, baș a unâllei turlie di emburlâchi ți s-thimilliusi pi forțâ di lucru ieftinâ ditu China, energhie ieftinâ ditu Arusie ș-externalizarea a securitatillei a investițiilor. Aesti dzâli s-bitisirâ, dzâsi von der Leyen. Strateghia pripusâ di ea easti ampârțâtâ tu trei capitoli. Prota zburaști di anvârtușarea ali astrițeari pritu inovari, dicarbonizari, scâdearea a dependenților ș-criștearea a securitatillei a singirlui di aprovizionari cu tehnologhie și resursi. Doilu capitolu zburaști ti fâțearea ma efcula a leghislațillei ș-ali birocrațe, iara treilu angreacâ pi țetățeñilli UE, ți, pritu turlia di praxi ș-locări di lucru ghini pâltiti, suntu izvurlu și scupolu aliștei reformâ.
Anlu al Iuliu Hossu. Tu unâ țeremonie ți s-dizvârti ñiercuri, Academia Românâ yiurtusi Anlu a Cardinallui Iuliu Hossu, unâ sârbâtoari di unu anu a banâllei, a lucrului, a curbanillei, a rollui lui di prota thesi tu adrarea Unâ a Româñilor ș-a gairețlor a lui ta s-ascapâ uvreilli tu chirolu a Holocaustului. Un intelectual ardelean ti anami, cardinallu Iuliu Hossu alâsă toru tu isturia ali Românie. Fu bâgatu tu ahapsi di autoritățli comunisti di cara nu vru s-tragâ mânâ di pistea a lui greco-catolică și s-alasâ nanapârti activitățli a lui di apârari a embistimeñilor greco-catoliț. Prezidentul Klaus Iohannis adră unâ declarație iu adusi aminti zboarâli spusi di cardinal – „Pistea a noastâ easti bana a noastâ!” – ș-dzâsi că aesti zboarâ pot s-agiungâ unâ cllimari vârtoasâ la conștiințâ țivicâ, la unitati ș-curai, la solidaritati cu conțetățeañilli, ama ș-la yinitorlu ali vâsilie.
Ximutărli a minerilor. Șefanlu di ma ninti a Servițiului Român di Informații Virgil Măgureanu easti aflatu câbâtli ti crimi contra a umanitatillei tu dosarlu ligatu di ximutărli a minerilor ditu 13-15 di cirișaru 1990. Procurorlli di la secția militarâ a Parchetlui di ninga Analta Curti di Casație și Giustiție deadirâ cumandul ti anchisearea ali unâ acțiuni penalâ, dzâcândalui că numâsearea penalâ a lucrâloru ți s-feațirâ easti thimilliusitâ maș pi probili ânreghistrati dupâ 4 di cirișaru 2021, cându cazlu fu dat nâpoi la Parchetlu ali Curti Supremâ. Tu ațel chiro, giudicâtorilli anularâ tuti probili adunati di procurori. Tu arada a aluștui dosar sunt mutriț și prezidentul di ma ninti ali Românie anda s-feațirâ ximutărli a minerilor, Ion Iliescu, premierlu di ma ninti Petre Roman, vițepremierlu di ma ninti Gelu Voican Voiculescu, consilierlu di ma ninti a premierlui Adrian Sârbu, liderlu di atumțea a sindicatlui a minerilor ditu Valea a Jiului, Miron Cozma, ș-militarlli di rezervâ Vasile Dobrinoiu și Petre Petre.
Silviculturâ. Cumândusearea Naționalâ ali Silviculturâ Romsilva ari unu vade di șapti dzâli ta s-lli-aspunâ a ministrului a mediului Mircea Fechet unu planu di restructurari ti scâdearea multu mari a hărgiloru. Ministrul câftă scutearea a diviziilor silviți nihâirlâtiți și ñicurarea a numirlui di manageri. El va, tutnâoarâ, scutearea a ițido turlie di bonusuri și dzâți că nu veadi canâ furnie ti cari unu arugatu lipseaști s-llia estanu ma multu di tiñia di cathi mesu. Directorlu Romsilva, Marius Dan Siulescu, dzâsi că va s-adunâ pripunirli di la tuti echipili a lui ș-va s-da tu padi tropurli/cearei di restructurari ți va li află. Sindicatili forestieri minduescu că aestâ anchisitâ a ministerlui easti unâ atacâ contra ali Romsilva, ți au tu umuti s-aspargâ compania.
Fotbal. Campioana ali României la fotbal, FCSB, va s-agioacâ acasâ, gioi dicsearâ, cu Manchester United, tu etapa ditu soni a fazâllei di prota thesi ali Europa League. Manchester easti pi loclu 4 tu clasamentu, cu 15 puncti, anda FCSB easti pi loclu 8, cu 14 puncti. Protili optu echipi agiungu ândreptu tu optimili ditu soni, iara echipili ți bitisescu pi locurli 9-24 va s-intrâ tu playoff ta s-agiungâ ma ndzeanâ tu etapa ți va s-yinâ.
Autoru: Udălu a Hâbăriloru
Armânipsearea: Mirela Biolan
2025, Academie, Cotofenesti, proiectu di buget, football, casca di malma, Anlu a cardinalui Iuliu Hossu, yisteari
