Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Tu sesiunea di marțâ, chivernisea di București fu di câbuli cu calindarlu a alidzerilor prezidențiali ți yinu. Uidisitu cu documentul, protlu turu di scrutinu easti apufâsitu ti 4 di mai, iara doilu ti 18 di mai.
Tașcu Lala, 29.01.2025, 09:53
Alidzeri. Tu sesiunea di marțâ, chivernisea di București fu di câbuli cu calindarlu a alidzerilor prezidențiali ți yinu. Uidisitu cu documentul, protlu turu di scrutinu easti apufâsitu ti 4 di mai, iara doilu ti 18 di mai. Candidaturli lipseaști s-hibâ spusi la Biroulu Electoralu Țentralu pânâ tu 15 di marțu, iara campania electoralâ lipseaști s-ahurheascâ tu 4 di apriiru și s-bitiseascâ tu 3 di maiu, tu sâhatea 7, sâhatea localâ. Tutnâoarâ, româñilli ți bâneadzâ tu xeani va s-aibâ trei dzâli chiro ta s-voteadzâ, cata cumu avurâ ș-anu, anda protlu turu fu anulat dupâ apofasea ali Curti Constituționalâ.
Moabeț. Marțâ, Bruxelles, ministrul român di externi, Emil Hurezeanu, s-adună cu Roxana Mînzatu, vițeprezidentu executiv ti Ndrepturi și Axii Suțiali, Locări di lucru buni și Andridzeari, ș-cu Marta Kos, comisarlu evropean ti Lârdzeari. Uidisitu cu spusa a MAE, la andamusea cu Roxana Mînzatu, sâ zburâ ti unu singir di subiecti di simasie di pi aghenda evropeanâ di tora mutrindalui proțeslu di tindeari ali UE, duțearea ma largu a andrupâmintului ti Ucraina ș-Ripublica Moldova, criștearea ali unâ viziuni strateghicâ. Ti Amarea Lai, scutearea tu migdani a idyiului scupo și s-hibâ deadunu tu pâzârâpserli mutrindalui yinitorlu Cadru Finanțiar Multianual dupâ – 2027 ică ânvârtușarea ali acțiuni evropeanâ tu dumenea ali apârari. La andamusea cu Marta Kos, Emil Hurezeanu zburâ ti proțesul di tindeari ali UE, Ripublica Moldova ș-catastisea complexâ ditu naia ali Amari Lai. Șeflu ali diplomație româneascâ cundille că, di cara yinu alidzerli parlamentari tu Ripublica Moldova, acțiunili hibridi ali Arusie contra a Chișinăului va s-creascâ, iara administrația dimucraticâ va s-aibâ ananghi di ma multâ andrupari evropeanâ ta s-hibâ ma pututâ dinintea aluștoru atacuri.
Furlâtic. Poliția olandezâ nica âlli caftâ furilli ți sâmbătâ tahina bâgarâ material ți s-plâscâneascâ ușa ta s-poatâ s-intrâ tu Muzeulu Drents ditu Assen ș-arâchirâ patru lucri multu veclli ți suntu ali Românie. Tu unu comunicat, ministrul ali Culturâ di București, Natalia Intotero, zburâ ti moabețli ți li avu cu vâsillelu Willem-Alexander ali Olandâ ș-premierlu olandez, Dick Schoof, ti aestu furlâticu. Ministrul dzâți că aestea nu suntu mași niscânti lucri veclli, ama părțâ di thimelliu ti isturia ș-identitatea a miletillei româneascâ, eali suntu unâ cllirunumie culturalâ para mari, nu mași ti Românie, ama ti tutâ lumea ș-că avemu unâ borgi moralâ ta s-vigllemu aesti simboluri și s-li lomu nâpoi. Intotero lâ câftă a autoritățlor olandezi s-mutreascâ aestâ problemâ cu menga di cari easti ananghi și s-llia tuti misurli ta s-aflâ furilli și s-aducâ yișterili, spusi ma ninti, nâpoi tu Românie, aclo iu lâ easti loclu. Natalia Intotero nu easti di câbuli cu pripunirea a directorlui a Muzeului Național di Istorie ali Românie ți dzâsi că ahtări lucri di artă veclli s-nu mata hibâ scoasi ditu vâsilie, ama mași lucri ți s-undzeascâ cu eali, mași aesti s-hibâ dusi tu xeani la expoziții.
Borgi. Vițeprezidentul executiv ti Ndrepturi ș-Axii Suțiali, Locâri di Lucru buni ș-Andridzeari, românca Roxana Mînzatu, ș-lo borgea ti aestâ thesi, luni, Luxemburg, dinintea ali Curti di Justiție ali Uniuni Evropeanâ. Roxana Mânzatu giură că va s-tiñiseascâ achicâserli ș-Carta a Ndrepturilor di Thimelliu tu thesea ți ș-u lo și va s-lucreadzâ cu tutâ independența ți u ari, ti sinferlu gheneral ali Uniuni.
Aduțeri aminti. Luni, s-feațirâ ma multi țeremonii tu Polonia ti âncllidearea a 80 di añi di anda fu libiratu lagărlu nazistu di Auschwitz, iu murirâ cama di un milion di oamiñi, nai ma mulțâlli uvrei. Prezidentul polonez, Andrej Duda, dzâsi că vâsilia a lui u veaglli memoria a Holocaustului, ta s-nu s-facâ ș-altâ oarâ ahtari taxirati. București, premierlu Marcel Ciolacu ș-aspusi diznău borgea susto ali Chivernisi ali României ti dnâsearea a ghiderilor antisemiti cata cumu și aduțearea aminti a victimilor a Holocaustului. El lo parti la țeremonia ahârdzâtâ a Dzuâllei Internaționalâ di Aduțeari Aminti a Holocaustului și a victimilor a pogromlui leghionar antiuvriescu ditu yinaru 1941 tu București.
Tourismu. Bucureștiul scoasi tu padi, stâmâna aesta, patra ediție a Cartillei Albâ a Turismului, iu suntu anyrâpsiti lucârli di prota thesi, riscurli, vulnerabilitățli ali industrie, cata cum ș-ți hâiri pot s-aibâ la scarâ naționalâ. Uidisitu cu rezultatili a unlui studiu iu lâ si câftă mintea a oamiñiloru, tut ma mulțâ turișțâ alegu destinații di călătorie româneșțâ. Protili dumenii di investiții ditu industria adusâ aminti ma ninti lipseaști s-armânâ divertismentul ș-infrastructura, iara scutearea a loru tu migdani va adrari ma vârtoasâ em la scarâ naționalâ, em internaționalâ. Ministerlu di resortu luyurseaști că, pânâ tu 2035, industria di turismu ditu Românie lipseaști s-amintâ 3 miliardi di evradz, bași pritu acllimarea a unui numiru tut ma mari di turișțâ xeni și pritu diplusearea a câftarillei pi pâzarea ți s-fați tora.
Autoru: Udălu a Hâbăriloru
Armânipsearea: Mirela Biolan
