Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari Curtea Constituționalâ (CCR) ta s-adarâ ahtari lucru, lipseaști s-hibâ bâgatâ tu practico mași tu catastisi dip ahoryea, scoati tu migdani, Comisia di Veneția tu unu raportu mutrindalui anularea a alidzeriloru prezidențiali ditu Românie.
Tașcu Lala, 28.01.2025, 07:21
Mindueari. Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari Curtea Constituționalâ (CCR) ta s-adarâ ahtari lucru, lipseaști s-hibâ bâgatâ tu practico mași tu catastisi dip ahoryea, scoati tu migdani, Comisia di Veneția tu unu raportu mutrindalui anularea a alidzeriloru prezidențiali ditu Românie. București, partiili politiți di opoziție, USR, AUR și Partia Tinirilor, reacționarâ, cundillindalui că, dealihea, organlu consultativ a Consiliului ali Evropâ dzâsi că apofasea ali Curti Constituționalâ easti contra a nomlui ș-abuzivâ. Ministrul di ma ninti ali Justiție, Tudorel Toader, exighisi, ama, că aestâ comisie ș-aspusi minduearea mași, nu easti unâ apofasi, iara urnimiili spusi nu vor bâgari tu practico fârâ di altâ. Aduțemu aminti că alidzerli prezidențiali apufisiti ti meslu brumaru 2024 furâ anulati di CCR ninti di doilu turu. Instanța lo apofasea pi thimellu a niscântor documenti dati di Consiliul Suprem di Apârari a Vâsilillei, dzâcândalui că s-minti tu lucurlu aestu unu actoru di statu xenu.
Apofasi. Minișțrâlli di externi ali UE, adunaț tu arada a Consiliului di Emburlâchi di Nafoarâ, apufisirâ luni s-lundzeascâ cu nica șasi meși, pânâ di 31 di alunaru 2025, misurli di ângrâdeari contra ali Arusie di cara ea ș-duți ma largu acțiunili di aspârdzeari a catastisillei ditu Ucraina, dupâ cum dzâți unâ declarație a Consiliului ali UE, da tu șteari Agerpres. Aesti misuri icunomiți, bâgati tu practico ti prota oarâ tu 2014, furâ teasi multu ahurhindalui cu meslu șcurtu 2022, ca unâ apandisi la preșcăvillia militarâ contra a nomlui, ali Arusie contra ali Ucrainâ, nicâbâtli, s-aspuni nica tu comunicat. Andamusea FAC di Bruxelles easti prota di ahtari turlie andreaptâ tu chirolu a prezidențillei polonezâ a Consiliului UE, thesi ți u ari ditu 1 di yinaru. Easti ș-prota andamusi di ahtari turlie iu llia parti Emil Hurezeanu tu thesea di capu ali diplomație di București.
Lucri veclli. – Ministrul di nafoarâ, Emil Hurezeanu, avu luni, Bruxelles, moabeț cu omologlu a lui olandez, Caspar Veldkamp, mutrindalui furlâticlu di lucri veclli româneșțâ: unâ cascâ di malmâ, veaclli di 2.500 di añi, di la Muzeulu Drents ditu Assen, Olanda. Doilli minișțrâ s-achicâsirâ s-lucreadzâ deadunu la scarâ operaționalâ și diplomaticâ. Coiful di malmâ di Coţofeneşti, cata cumu ş-treili biligiț di malmâ ditu eta a dațloru, di Sarmizegetusa Regia, niscânti di eali hiindalui nai ma di simasie lucri veclli ali Românie, furâ arâchiti, ș-ași s-feați „unâ taxirati”, deadi tu șteari Ministerlu a Culturâllei. Parchetlu Gheneral dzâsi că fu dishcllisu unu dosaru penalu ditu ufițiu. Premierlu Marcel Ciolacu deadi hâbarea că s-adarâ, la livel di Chivernisi, unâ echipâ di criză ti cumândâsearea hâirlâticâ a activităților di loari nâpoi a ațiloru patru lucri veclli furati.
Holocaust. Premierlu român Marcel Ciolacu cundille luni borgea susto ali Chivernisi ali Românie ta s-dânâseascâ ghiderli a antisemitismului și ta sâ scoatâ tu migdani memoria a victimilor a Holocaustului, dzâcândalui că easti borgea a autoritățlor s-asiguripseascâ că „suțiitatea românească cânoaști ș-nu va s-adarâ altâ oarâ alatusili ți s-feațirâ ma ninti”. Tu minduita a lui, educația lipseaști s-aibâ unu rolu di prota thesi. Premierlu lo parti la Templul a Corallui, la unâ țeremonie ti Dzuua Internaționalâ di Yiurtuseari a Holocaustului ș-a victimilor a Pogromlui legionar antiuvriescu di București. Ciolacu apruche cu harauâ silighearea a proțloru ostatiț israelieñi, pritu cari dauâ mlleri cu țetățenie româneascâ ș-zârțiñi româneșțâ, di cara fu simnatâ Achicâsearea anamisa di Israel ș-tâbâbia palestinianâ Hamas, ți da umuti ti unâ irini cari va s-țânâ ma multu chiro tu aestâ nài.
Belarus. Prezidentul di tora a Belaruslui, Alexandru Lukașenko, amintă alidzerli prezidențiale cu vârâ 87% ditu voturi, uidisit cu rezultatili preliminari dati tu padi di comisia electoralâ. Ațelli patru opozanțâ a lui avurâ 1% pânâ di 2% ditu voturi. Presa internaționalâ anyrâpsi că alidzerli s-feațirâ maș ta sâ-i da șaptilu mandat arada a autocratlui Lukașenko, ți easti la puteari ditu 1994 ș-ți easti luyursitu nai ma mulaclu soț ali Arusie al Putin. Prindu dzuua di votari, șefa ali diplomație evropeanâ, Kaja Kallas, dzâsi că liderlu di Minsk „nu ari niți unâ legitimitati” ș-că „naua huneri electorală easti unâ prusvulie ti dimucrație”. Luni, Marea Britanie, Uniunea Evropeanâ și soțli a loru câtâyursirâ alidzerli prezidențiali „andreapti” di Belarus. „Himu unâ tu câtâyursearea a alidzeriloru prezidențiali mincinoasi di Belarus ditu 26 di yinaru, cata cumu ș-câlcărili dipriunâ a ndrepturilor a omlui ți li adarâ reghimlu di Belarus”, s-aspuni nica tu unâ declarație ți u adarâ deadunu Australia, Canada, UE, Noua Zeelanâ și Marea Britanie.
Bacalaureat. Fciorilli di lițeu ditu Românie dau probili orali tu prota sesiuni a examenlui di Bacalaureat di estanu, ahurhindalui di luni. Evaluarea a axiiloru di comunicari tu limba românâ s-dizvârteaști pânâ ñiercuri, cu probili orali tu limbili di dadâ a minoritățlor etniți ți va s-facâ chiro di trei dzâli, ahurhindalui cu 29 di yinaru. Testili orali tu limba xeanâ suntu apufusiti tu chirolu 3 – 5 di șcurtu, iara axiili digitali va s-facâ tu chirolu 5 – 7 di șcurtu. Andridzearea aluștoru probi tu chirolu a anlui di sculie fu câtâyursitâ em di elevi, em di profesori, em di experțâ tu educație, maxus că elevilli di lițeu lipseaști s-ducâ la cursuri ș-tu dzâlili di exameni. Probili anyrâpsiti la examenlu di Bacalaureat ahurhescu tu dzuua di 30 di mai și s-bitisescu tu 30 di cirișaru, cându va s-hibâ scoasi tu padi rezultatili ditu soni.
Autoru: Udălu a Hâbăriloru
Armânipsearea: Mirela Biolan
