Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne cari s’dizvărteaşti ti ndauă dzăli. Ungaria, văsilia cari u-ari prezidinţillea arucutoasă a Consiliului UE și cari ndrupaşti intrarea acutotalui ali României și Vărgărie tru spațiul european di libiră urdinari, va s’părăstisească catandisea di tora ti implementarea integrală a acquis-ului Schengen di cătră ateali dauă văsilii, dupu eliminarea controalelor la sinurli aerieani și maritimi tu bitisita a meslui marţu.
Tașcu Lala, 06.10.2024, 17:09
Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne cari s’dizvărteaşti ti ndauă dzăli. Ungaria, văsilia cari u-ari prezidinţillea arucutoasă a Consiliului UE și cari ndrupaşti intrarea acutotalui ali României și Vărgărie tru spațiul european di libiră urdinari, va s’părăstisească catandisea di tora ti implementarea integrală a acquis-ului Schengen di cătră ateali dauă văsilii, dupu eliminarea controalilor la sinurli aerieani și maritimi tu bitisita a meslui marţu. Tra s’apufusească data scutearillei tră controalili la sinurlu terestru easti ananghi ti ună nauă apofasi unanimă a membrilor Consiliului. Reuniunea finală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne ditu aestu an va s’ţănă tru prota parti a meslui andreu.
Patrimoniul. Anamisa di 6 și 8 di sumedru, Bucureștiul easti nicukirlu a Summitlui European Cultural Heritage și ţeremonia ti duruseari premiili Europa Nostra. Experțăllii tru patrimoniul cultural va să zburască ti prioritățli di politică publică la nivel european și andicra di autoritățile române și va s’tiñisească nai bunili proiecte di conservare a patrimoniului construit, amintătoari a concursului Europa NostraAnamisa di aestea s’arădăpsescu și dauă proiecte ditu România dimi Biserica Săsească ditu Alma Vii, tru ţentru, și Biserica Ayilu Mihail ditu Cluj Napoca, tru nord-vestu. Evenimentul easti ndreptu tru nicukirata a Muzeului Național di Artă ditu București.
Alidzeri. Sâmbătă eara vadelu limită tră dipunerea-a candidaturlor ti alidzerli prezidințiale ditu România. Prota rundă va s’ţănă tru 24 di brumaru, a deapoa a daua tru 8 di andreu. Anamisa di candidaț s’arădăpsescu liderlu a Partidului Social Democrat, di guvernământ, Marcel Ciolacu, prezidentulu a Partidului Național Liberal, tut la guvernare, Nicolae Ciucă, liderul Uniunillei Salvaț România Elena Lasconi și fostul secretar gheneral adjunctu NATO Mircea Geoană. Lista di bitisită a candidațlor la prezidenţille va s’hibă publicată tru 10 di sumedru, după ceareipseari tuti contestațiili dipusi la Curtea Constituțională ali Românie.
Orientul de Mesi. Nai ma pţănu 24 di inşi fură vătămaţ și 93 frură pliguiţ sâmbătă dicseara tru ună atacă aerian4 faptă di Israel contra a unăllei moschei și a unăllei sculie ditu Gaza, iu s’apănghisea oamiñi purtaţ. Luni s’faţi comemorarea di un an a atacăllei Hamas contra a Israelui, tru cari 1.200 di oamiñi fură vătămaţ și 250 arăkiţ, lucru ţi dusi la nkisita a polimlui. 42.000 di palestinieni, majoritatea ţivilli, fură vătămaţ pănă tora, iara aproapea tuţ bănătorlli ditu Gaza fură purtaţ tru conflictu, cari feaţi și ună criză uminească multu mari. Israelu fu cutugursitu ma multi ori arada ti turlia cumu duţi aestu polimu. Sâmbătă, ñilli di oamiñi işiră pi geadeili ditu tută lumea, nica şi di Londra, Roma, New York, Washington și Cape Town, tra s’caftă dănăsearea alumtiloru cu virsearea di săndză ditu Gaza și Liban. Un evenimentu idyealui s’feaţi şi Paris, iu prezidentulu Emmanuel Macron căftă dănăsearea a vinderloru di armi cătră Israel. Aţelli 88 di membri ali Organizație Internațională ali Francofonie, adunaţ Paris, căftară tu unanimitate dănăsearea a alumtiloru ntrăoară și pi lungu kiro tru Liban, cari easti și ea membru a aliştei organizație.
Tenis. Preacllea românească Monica Niculescu și Gabriela Ruse amintă titlul di dublu la turneulu di tenis WTA 125 di Hong Kong. Eali azvimsiră pi Nao Hibino și Makoto Ninomiya ditu Japonia tru trei seturi, 6-3, 5-7, 10-5. Ună altă agiucătoari română, Ana Bogdan, agiumsi pi loclu 120 tru lume, ama kiru dinintea ali japoneză Mai Hontama, numirlu 116 mondial, și rată calificarea tră tabloulu prinţipal ditu turneul WTA 1000 di la Wuhan, China. Fu azvimtă tru seturi neise, 6-3, 7-6.
Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
