Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 05.08.2021, 13:26
Prezidentulu ali Românie, Klaus Johannes, spusi ñiercuri că pandemia covid-19 nu poati s’hibă azvimtă pritu discriminari”, misuri restrictivi, dimecu că maş pritu vaccinare, sensibilizare, di itia că vaccinarea nkeadică dizvultarea-a lăngoarillei. Uidisitu cu șeflu a statlui, ñicurarea a numirlui di cazuri infectati cu SARS-CoV-2 avu căbili să s’facă di itia a vaccinarillei, iara româñilli lipseaşti s’akicăsească că, alliumtrea, ari riscul a unăllei a patra dalgă di pandemie, ca tru alti stati europeni. Tutunăoară spusi că școala va s’ahurhească tu 13 di yismăciuni cu predarea tru școllurii, fără sţenariile zñiipsiti di evoluția epidimiillei. El exclusi vacţinarea obligatorie a educatorlor, ama lă deadi curayiu s’hibă vaccinaț. Ministurlu Câmpeanu cundille că acțiunile informative mutrinda simasia-a vaccinarillei ti personalu educaționalu va s’hibă fapti diznău aestu mesu aţea turlie că numirlu di educatori vaccinaț s’crească până tru ahurhita-a anlui scularu. Numirlu di cazuri năi di infecție covid-19 tru 24 di sihăţ ditu soni easti ma largu tru creaștiri. Tru România, 271 di cazuri năi fură raportati ñiercuri, pi thimellilu a aţiloru aproapea 30.000 di testi fapti. Tru aist kiro, 456 di persoani infectati suntu spitalizati, ditu cari 67 suntu tru tearapie intensivă.
Portugalia, Luxemburg și Belgia suntu protili văsilii cari llia păradz pi thimelliu a planurlor a lor naționale di recupearari și reziliență. Easti unu avansu a păradzloru aprobaţ tru cadurlu a marilui Fondu post-pandemic tra redresare economică ali Uniunii Europene, tru valoare totală di 800 di miliardi di euro. Uidisitu cu declaraţia, Comisia Europeană va s’facă plăț cătră alti stati membri meslu aistu. Tuti statili, ma pţănu Olanda și Vărgăria, ș-părăstisiră Planurli naționali di recupearari și rezistență la Comisia Europeană tra aprobari. România nu lo nica undă veardi tra ufilisearea-a fondurlor europene. Tora ma ninti, publicația ghirmană Di Welt ngrăpsi că planlu românescu nu easti mutritu cu nădii și că Comisia va s’apufusească ti aestu lucru până tru bitisita-a meslui yismăciuni. Premierlu Florin Căţu spuni, ama, că planlu fu negociat cu Uniunea Europeană cu cama di 95%.
Festivalu Internaționalu di Film Transilvania – TIFF — s’toarnă cu ună nauă lansari faptă Sibiu (ţentrul ali Românie), tru kirolu 5-8 di agustu, cându va s’hibă proiectati cama di 30 di filmi. Evenimentul va s’dişcllidă cu proiecția-a documentarlui România sălbatică”, tru regia al Dan Dinu și Cosmin Dumitrake, cari fu declarat nai ma popularu filmu românescu la festivalu ditu aestu an di Cluj (nord-vest), iu amintă premiul a publiclui. Lansat aoa şi 10 añi, proiectul România sălbatică” easti nai ma mari proiectu di caduri și documentaru ahărdzitu tră fisea ditu România. Nai ma populari filmi ditu aestu an va s’hibă proiectati la Festivalu di Filmu di Sibiu.
Cu tuti gaereţli suprauminești a pompierlor, cari alumtă contra-a incendiilor di ună stămănă ş-cama focurli di vegetație aputrusescu nordul ali Mediterana. Gărţia, Turchia, Arbinuşia, Vărgăria, nordul ali Macedonia și Italia suntu pi lista a statiloru tru cari incendiul nglliţă până tora ñilli di ictări di păduri și vegetație. Suti di oamiñi fură purtaţ aproapea cathi dzuuă. Tru Turchia, iu optu oamini muriră tru fleamă, serviţiili di urgență aprăftăsiră s’aibă sum controlu suti di incendii. Tru Gărţie, un incendiu aputrusi ună așidzari tu mardzina ali Atenă, iu casili fură asparti. Dzăţ di hori gărţeşti fură evacuati. Văsilia s’ampuliseaşti cu nai ma greaua dalgă di căldură ditu aesti dit soni dechenii, cu temperaturi lugursiti s’hibă di 46 gradi Celsius, năstricănda recordul ditu 1987. Uniunea Europeană pitricu avioani, elicopteri și pompieri tra s’agiută statili s’alumtă contra a incediiloru.
Reprezentanțălli ali Mari Britanie, Românie și Liberie hăbărisiră a Consiliului di Securitate al ONU că easti multu di căbili” ca forțili iraniene s’ufilisiră ună ică ma multi droni stămâna ţi tricu tra s’adră ună atacă mortală contra a unui petrolier di pi coasta-a Omanlui. “Aestu actu lipseaşti s’hibă condamnat di comunitatea internațională”, declarară reprezentanțiălli a aţiloru trei stati tu ună carti pitricută a Consiliului cătră Reuters. Niercuri, România, Marea Britanie și Statele Unite năpoi spusiră ti natura diliberată” a atacăllei contra a pamporillei Mercer Street, cari easti arcată pi zverca a Ripublicăllei Islamică Iran, și feaţiră timbihi că incidentul easti ună călcari limbidă a dreptului internaționalu”. Misiunile permanenti a aţiloru trei stati tru NATO agiumsiră pi ună minduita idyea pi livelu a Alianțăllei, tru aestu cazu. Doi membri a echipajlui, unu român și unu britanic, fură vătămaţ tru incidentul ditu 29 di alunaru. UE și NATO condamnară sertu ataca cu drone di pe coasta-a Omanlui contra a unui petrolier aflatu tru administrația a companiillei israelieană, iara Washingtonul tăxi ună apandisi colectivă” deadunu cu aliațllii a llei contra-a Iranlui. Tut ñiercuri, Israelu lu stipsi caplu a comandamentului cu droni a Gărdăllei Revoluționară Iranieană, iara comandantul a forțiloru aeriene easti dinăpoia-a atacăllei, spusni Haaretz, și dimăndă Agerpres.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
