Hăbări ditu bana românească şi internaţională
MEDIA — Catandisea ali mass-media ditu România nu easti dipu bună, ari nica lucri ti adrari și văsilia lipseaşti să spună progresele fapti tu aestă noimă tu yinitorlu raportu mutrinda statlu di dreptu, viţeprezidintulu ali Comisiei Europene tră valori și transparență, diclară Věra Jourová ñiercuri la Bruxelles. Uidisitu cu raportulu ti 2022 ali Comisie Europene mutrinda statlu di drept, mass-media ditu România s’ampuliseaşti cu ma multi probleme catacum transparența incompletă a proprietatillei mass-media și cazurli tru cari jurnaliștilli fură stuinaţ cu trăñipsirea și prişcăvillea. Ntribată cara anănghiserli a năiloru hălăţ legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricutu și aflate tru aestu kiro tru practico suntu duri tra s’acaţă aestă problemă tu isapi, Věra Jourová apăndăsi afirmativ. Neise România ari nica duri spaţlu tra s’adară ţiva tu aestă noimă fără s’hibă pimtădi nomurli ali UE. Earam tru România și voi s-mii tornu diznău di itia a problemelor juridiţi și, dizlihea, easti tru sinferlu ali României să spună și niscănti progrese tru raportul a statlui di drept tru alunaru”, spusi ma largu Věra Jourová.
Newsroom, 27.04.2023, 20:47
MEDIA — Catandisea ali mass-media ditu România nu easti dipu bună, ari nica lucri ti adrari și văsilia lipseaşti să spună progresele fapti tu aestă noimă tu yinitorlu raportu mutrinda statlu di dreptu, viţeprezidintulu ali Comisiei Europene tră valori și transparență, diclară Věra Jourová ñiercuri la Bruxelles. Uidisitu cu raportulu ti 2022 ali Comisie Europene mutrinda statlu di drept, mass-media ditu România s’ampuliseaşti cu ma multi probleme catacum transparența incompletă a proprietatillei mass-media și cazurli tru cari jurnaliștilli fură stuinaţ cu trăñipsirea și prişcăvillea. Ntribată cara anănghiserli a năiloru hălăţ legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricutu și aflate tru aestu kiro tru practico suntu duri tra s’acaţă aestă problemă tu isapi, Věra Jourová apăndăsi afirmativ. Neise România ari nica duri spaţlu tra s’adară ţiva tu aestă noimă fără s’hibă pimtădi nomurli ali UE. Earam tru România și voi s-mii tornu diznău di itia a problemelor juridiţi și, dizlihea, easti tru sinferlu ali României să spună și niscănti progrese tru raportul a statlui di drept tru alunaru”, spusi ma largu Věra Jourová.
CEDO – Sebastian Răduleţu fu aleptu di Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei tră un mandat di 9 ani la Curtea Europeană a Ndrepturilor a Omului. Rădulețu amintă 84 ditu aţeali 165 di voturi tru doilu turu. Giudicătorllii CEDO suntu alepţă ditu ună listă di trei candidaț alepţă di cafi văsilie cari u ratifică Convenția Europeană a Ndrepturilor a Omlui. Tru aestă oară, reprezentânda România la CEDO easti Iulia Motoc, cari di anlu ţi yini va u prillia naua ipotisi la Curtea Penală Internațională.
MOLDOVA — Prezidintulu ali Republica Moldova, Maia Sandu, u stipsi diznău Rusia că s’minteaşti tu lucărli internie ali Riepublică, cu maş dauă dzăli ninti di programarea alidzerloru tru Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (ATUG). Tru ună işită pi un post local di televiziune, prezidintulu Sandu spusi că ndoi candidaț ngrăpsiţ la alidzerli di dumănică suntu agență ruși. Avemu dininti ună minteari paranomu tru scrutinul ditu Găgăuzia, nica spusi prezidintulu. Rusia vărnăoară nu tiñisi suvearanitatea și indipendința ali Ripublică Moldova, iara tora mindueaşti s’aspargă văsilia ta s’lli-nclleadică calea europeană și s’aducă hauă, spusi ufiţialu moldovean. Uidisitu cu Maia Sandu, Rusia finanțeadză protesti și lenu turlii di partidi ditu Republica Moldova tră s’agiută politicienii pro-ruși s’yină diznău la puteare. Avăndalui la thimelliu agiutorlu ali Uniunii Europene, autoritățli di la Chișinău s-ncuntrară la gaereţli ali Moscovă. Tu arada a lui, Rusia li negă stepsurli.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
