Hăbări ditu bana românească şi internaţională
VIZITĂ. Prezidenţălli ali României și Chile, Klaus Iohannis, respectiv Gabriel Boric, s’akicăsiră s’da silă a cooperarillei anamisa di aţeali dauă văsilii tru domenii catacum alăxerli comerciale, investiții, energie vearde, mediu și alăxeri climatice, protecție civilă, educație, cultură, cercetare, inovare și digitalizarea. Atell doi analți oficiali s-andămusiră la P4latea La Moneda ditu Santiago, tru cadrul a unei vizite, cari s’ngrăpseaşti tru arada a voltăllei sud-american al prezidentului ali Românie. Iohannis spusi că Chile easti unu ditu partenellrii tradiționali ali României tru America Latină, catacum și un partener economic cu un potențial major. Iohannis dimăndă că protlu lectorat de limba română ditu America de Sud va s’hibă dişcllisu anlu aestu la Universitatea ditu Chile. Tutunăoară, fu simnat un memorandum tru kirolu a vizităllei al Iohannis tru Chile tră cooperare tru situații de urgență, cum suntu cutremure și incendii. Iohannis vizită Brazilia și va s’ducă tru Argentina.
Newsroom, 22.04.2023, 21:12
VIZITĂ. Prezidenţălli ali României și Chile, Klaus Iohannis, respectiv Gabriel Boric, s’akicăsiră s’da silă a cooperarillei anamisa di aţeali dauă văsilii tru domenii catacum alăxerli comerciale, investiții, energie vearde, mediu și alăxeri climatice, protecție civilă, educație, cultură, cercetare, inovare și digitalizarea. Atell doi analți oficiali s-andămusiră la P4latea La Moneda ditu Santiago, tru cadrul a unei vizite, cari s’ngrăpseaşti tru arada a voltăllei sud-american al prezidentului ali Românie. Iohannis spusi că Chile easti unu ditu partenellrii tradiționali ali României tru America Latină, catacum și un partener economic cu un potențial major. Iohannis dimăndă că protlu lectorat de limba română ditu America de Sud va s’hibă dişcllisu anlu aestu la Universitatea ditu Chile. Tutunăoară, fu simnat un memorandum tru kirolu a vizităllei al Iohannis tru Chile tră cooperare tru situații de urgență, cum suntu cutremure și incendii. Iohannis vizită Brazilia și va s’ducă tru Argentina.
EXTRADARE. Fostul prezidentu a Consiliului Județean Neamț, nord-estul României, social-democratlu Ionel Arsene nu va s’hibă extrădat tru România iu lipseaşti s’execută ună pedeapsă de șase ani și optu meşi de hăpsani tră stepsuri di corupție. Ună instanță ditu Italia nu apruke căftarea ti extrădare dipusă de autoritățile române. Politicianul avea vgată ditu văsilie cu niheamă kiro ninti di pronunțarea sentințăllei și fudzi tru Italia tră s’hibă cu alanţă români inculpați cari ș-aflară refugiu tru aţea văsilie. Uidisitu cu corespondentului Radio România tru Italia, extrădarea tru aţea vcăsilie easti condiționată de ași-număsita cerință a dublei incriminații”, aţea ţi nsimneadză că fapta cari faţi obiectul procedurăllei penale tră cari s’caftă extrădarea lipseaşti s’hibă pruvidzută ca infracțiune ahăt tru dreptul penal italian și xenu.
MALAMA. Atleta română Nicoleta Anghel amintă malămă la Campionatele Europene de alumte ditu Croația după ună victorie contra a adversarăllei turcă Buşe Tosun la categoria 72 de kilograme. Aesta fu nai ma bună performanță al Anghel de până tora după medalia de brondzu pi cari u amintă cu Kaspiysk, Rusia și a treia performanță mondială pi cari u amintă anlu yricutu la Belgrad. Anghel adusi și doilu titlu continental tră România pi cari lu amintă la Zagreb după atelu revendicat de Andreea Beatrice la categoria 55 de kilograme. România amintă până tora patru medalii, tuti la concursul feminin, dauă di malămă și dauă de brundzu, revendicate de Catalina Axente la 76 și Kriszta Tunde Incze la categoria 65 de kiladz.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
