Hăbări ditu bana românească şi internaţională
JAI — Prezidentulu Parlamentului European, Roberta Metsola, și spusi, gioi, anvirinarea andicra di votul de stămâna tricută tru Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE, dupu cari România și Bulgaria nu fură aprukeati tru Spațiul Schengen. Uniunea Europeană spusi tru aestu kiro, că poate s’faca nanaparti iti keadiţi și poati s’aducă oamiñilli deadunu – spusi Roberta Metsola tru zborlu ţi ălu ţănu tru ahuhrita ali andamasi di Bruxelles a Consiliului European. Ea nica spusi că Uniunea poati s’facă aestu lucru și tora, cara va s’aibă curayilu s’llia apofasi politiţi tra s-u ţănă tru bană construcția europeană. Uidisitu cu izvuri oficiale, aleapti di Radio România, prezidentulu Klaus Iohannis haristusi ti agiutorlu vărtosu a Parlamentului European și a majoritatillei a statilor membre. Tru marja a Consiliului, prezidentulu Iohannis zbură cu liderlli a comunitatillei, tra s’lă exighisească catandisea injustă tru cari eara România și ananghea tra s’află ună cearei ti aprukearea tru Spațiul Schengen.
Newsroom, 16.12.2022, 11:38
JAI — Prezidentulu Parlamentului European, Roberta Metsola, și spusi, gioi, anvirinarea andicra di votul de stămâna tricută tru Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE, dupu cari România și Bulgaria nu fură aprukeati tru Spațiul Schengen. Uniunea Europeană spusi tru aestu kiro, că poate s’faca nanaparti iti keadiţi și poati s’aducă oamiñilli deadunu – spusi Roberta Metsola tru zborlu ţi ălu ţănu tru ahuhrita ali andamasi di Bruxelles a Consiliului European. Ea nica spusi că Uniunea poati s’facă aestu lucru și tora, cara va s’aibă curayilu s’llia apofasi politiţi tra s-u ţănă tru bană construcția europeană. Uidisitu cu izvuri oficiale, aleapti di Radio România, prezidentulu Klaus Iohannis haristusi ti agiutorlu vărtosu a Parlamentului European și a majoritatillei a statilor membre. Tru marja a Consiliului, prezidentulu Iohannis zbură cu liderlli a comunitatillei, tra s’lă exighisească catandisea injustă tru cari eara România și ananghea tra s’află ună cearei ti aprukearea tru Spațiul Schengen.
OCDE – România dipusi, gioi, la scamnulu ali Organizaţie ti Coopearare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu sediul Paris, memoriul iniţial mutrinda adeararea a llei la aestă structură. Documentul fu durusitu a secretarului genearal al OCDE, Mathias Cormann, di premierlu Nicolae Ciucă, aflat tru ună vizită di lucru tru capitala ali Franță. Tru aistu kiro, OCDE are 38 de state membre, reprezentânda democrații vărtoasi și economii anvărtuşiti. Deadunu, statele membre OCDE asiguripsescu aproapea 70% ditu producția și comerțul global și 90% ditu investițiile xeani directe a lumillei. OCDE licşureadză alăxearea di experiență și buni practiţ anamisa di văsilii și bagă dituintea a aluştoru a loru date, analize și expertiză mutrinda stabilirea a politiţloru publiţi.
Protesti — Fedearația Sindicatelor Libere ditu Anviţâmăntul Românesc ş-duţi ma largu acțiunile de protest ahurhiti stămâna tricută. Lucrătorlli suntu niifharistusiţ di niharistusearea a autorităților tra s’crească tiniia di cafi mesu tră condițiile di lucru și oarili suplimentare. Tru idyiulu kiro elli caftă indexarea a tiñiiloru di cafi mesu tra s’anvălească rata ali inflație. Sindicaliștilli ditu nvățământu protestară gioi dinintea a prefecțălor ditu ma mulţă căsăbadz a văsiliillei, ntră care Galați (sud-est) și Vaslui (est). Di altă parte, București, polițiști și lucrători ditu hăpsăñi ișiră pi geadei dinintea a Ministerlui di Finanțe. Aești caftă plata integrală a diferenților tră tiñiili di cafi mesu restante, actualizarea a standardilor de hrană și echipamente, cum și indexarea a pensiilor și tiñiiloru di cafi mesu militare.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
