Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Andamasi — Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, u duţi ninti sâmbătă vizita di lucru di dauă dzăli tru Gărţie. El llia parti la andamasea a liderilor Partidului Popular European. Viniri, Klaus Iohannis avu muabeti cu omologlu a lui grec, doamna Katerina Sakellaropoulou, cari năpoi adusi aminti ti andrupămintulu a văsiliillei a llei tră adirarea României la Spațiul Schengen. Prezidintulu Iohannis zbură și cu premierul Kyriakos Mitsotakis ti diversificaria proiectelor di interconectare energetică, rutieră și feroviară tru zona balcanică. Tutunăoară, Klaus Iohannis zbură şi ti acțiunile a Româniillei tru agiutorlu ali Ucraina și a arifugaţloru ucraineni. Fură zburăti misuri și acțiuni bilaterale și europene, prin Coridoarili di Solidaritate, ţi au scupolu s’licşureadză triţearea a yipturloru ucrainene, tră s’prevină crizili alimentare tru văsiliili terți vulnerabile.
Newsroom, 03.12.2022, 19:00
Andamasi — Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, u duţi ninti sâmbătă vizita di lucru di dauă dzăli tru Gărţie. El llia parti la andamasea a liderilor Partidului Popular European. Viniri, Klaus Iohannis avu muabeti cu omologlu a lui grec, doamna Katerina Sakellaropoulou, cari năpoi adusi aminti ti andrupămintulu a văsiliillei a llei tră adirarea României la Spațiul Schengen. Prezidintulu Iohannis zbură și cu premierul Kyriakos Mitsotakis ti diversificaria proiectelor di interconectare energetică, rutieră și feroviară tru zona balcanică. Tutunăoară, Klaus Iohannis zbură şi ti acțiunile a Româniillei tru agiutorlu ali Ucraina și a arifugaţloru ucraineni. Fură zburăti misuri și acțiuni bilaterale și europene, prin Coridoarili di Solidaritate, ţi au scupolu s’licşureadză triţearea a yipturloru ucrainene, tră s’prevină crizili alimentare tru văsiliili terți vulnerabile.
Anănghiseri speţiale — ‘Persoanele cu dizabilităț au idyili ndrepturi ca iţi altuvără și nu lipseaşti s’hibă afectate di itia a anănghiserloru a lor speciale’ — diclară sâmbătă premierlu ali României, Nicolae Ciucă, tru un mesaj d Dzuua Internațională a Persoanelor cu Dizabilităț. El cundilleadză că Guvernul ari un proiect special pritu cari persoanele ditu aestă categorie s’hărsescu di agiutoru tru valoare di 5.000 di euro tră ancupărarea di dispozitive și tehnologii di asistență, alti andicra di ateali finanțate ditu Fondul di Asigurări Sociale di Sănătate. Tutunăoară, tru Planul Național di Recupearare și Reziliență (PNRR) suntu pruvidzute aproapea 197 di milioane di euro tră proiecte ligate, ntră altili, di crearea și modernizarea infrastructurii sociale tră persoanele cu dizabilități și di integrarea persoanelor inactive și a lucrătorlor defavorizaț pi păzarea a lucărlui.
Schengen – Țările di Jos s’aproaki di un vot ti aprukearea ali Românie și Croație tru spațiul Schengen di libiră urdinari, ama nu și ali Vărgărie, ti cari lugurseaşti că nu tiñiseaşti condițiile anănghisiti toradioară. Ună apofasi finală va s’hibă loată di Guvern, după debaturli ditu Parlament di stămâna yinitoare – dimăndă presa olandeză. Di altă parti, Suedia nu mata poti să s-ncuntreadză ti intrarea ali Românie tru zona di libiră urdinari a persoanelor și a părmătiilor. Un vot pi aestă temă fu dat tru Comisia tră Afaceri Europene a Parlamentului Suedez, pi thimellilu a unei pripuniri faptă di Executiv. București, apofasea fu salutată di premierlu Nicolae Ciucă și di ministrul di externe Bogdan Aurescu. Goala văsilie cari pari, tru aestu kiro, s’aibă obiecții easti Austria. Apofasea mutrinda admiterea ali Românie, Croație și Vărgărie tru Schengen va s’hibă loată tru andamasea a miniștrilor europeni di interne și justiție ditu 8 di andreu, hiinda ananghi di un vot unanim.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala