Hăbări ditu bana romănească şi internaţională
Tașcu Lala, 07.07.2021, 19:58
Criștearea economică ali României va s’hibă di 7,4% tru 2021 și 4,9% tru 2022, după ţi u feaţi isapea di 5,1 tră estanu și 4,9 tră anlu ţi yini, simfunu cu previziuñili di veară publicati ñiercuri di Comisia Europeană. Performanța-a economiillei românești fu vărtoasă tru proţlli trei meşi a anlui 2021, avânda tru videală că rata trimestrială di crișteari a produsului internu brutu fu di 2,8 la sută, di itia a consumlui privat și a investițiilor. Di altă parti, exporturli fură negativi, yilipsindalui ună căftari externă slabă și perturbări tru şingirlu di aprovizionari, uidisitu cu spusa-a executivlui european. S’așteaptă ca consumlu privat s’armână multu vărtosu, di itia a relaxarillei restricțiili, maxusu tru zonili cari fură greu zñiipsiti di pandemie, cum suntu spectacolili culturali, industria di discurmari și turismu, ama și ună creaștire a tiñiillei di cafi mesu vărtoasă tru proţlli meşi a anlui. Tru perioada 2021-2022 investițiile năpoi va s’armână vărtoasi, cu agiutorlu emu a sectorului public, emu a aţilui privatu. Tru Uniunea Europeană, economia nreghistreadză ună expansiuni di 4,8% tru 2021 și 4,5% tru 2022.
Rata di vaccinari tru România easti di aproapea 28% ditu populația cu ilikia 12 añi ş-cama, declară șeflu a campaniillei di imunizari, Valeriu Georgica. El feaţi timbihi că di la giumitatea-a meslui ţi yini, numirlu a cazurlor di Kovid-19 tru văsilia-a noastră va s’crească di itia a nauăllei lumaki Delta și feaţi cllimari diznău la populație tră s’facă vaccinlu. Ditu ahurhita-a campaniei di vaccinari, tu inşita a anlui ţi tricu, aproapea 4,8 miliuñi di persoani fură imunizati tru România, dit cari 4,6 miliuñi cu dauli dozi. Di altă parti, tru aesti ditu soni 24 di săhăţ, pi teritoriul național eara nregistrati 60 di persoani nău infectati, doi morţă di itia a kovidlui și 56 di persoani tru terapie intensivă. Trut tutu teritoriul ali Românie easti băgatu ași-număsitlu sţenariu veardi, andicra di numirlu a persoanilor nău infectati.
Prezidentulu român Klaus Johannes ma largu li duţi muabeţli tu ligătură cu proiectul România educată”, cari ahurhi luni și fu lansatu tru 2016, cu scupolu ta s’agiungă la un consens socialuu și politic, garantânda băgarea tu lucru a aluştui ama şi cu loari borgea di cătră tuti formațiunili politiţi. Niercuri, șeflu a statlui avu muabeţ cu partenerllii tră dialog social tru dumenea ali educație și cu reprezentanțăllii a organizațiilor niguvernamentali cari llia parti la proiectul adusu aminti. Un raportu va s’hibă lansatu tu bitisita-a muabeţloru ditu aestă stămână, pi cari guvernul va’lu vulusească sumu turlia a unui memorandum. Reformili educaționali lipseaşti s’hibă ndrupăti financiaru pritu Planlu național di redresari și reziliență, bugetlu di statu și alti fonduri europeani.
Liderlli a coalițiillei di guvernămintu s-adunară ñiercuri București tră s-apufusească programlu a activitățloru parlamentari tră ncllidearea a Departamentului special tră investigarea-a infracțiunilor ditu justiție. Coaliția lucreadză multu ghini, ma pţănu dumenea ali justiție, iara Alianța Democrată a Maghiaralor ditu România (UDMR) nu tiñiseaşti programlu a guvernului, declară ministurlu Stelian Jon după sesiuni. El exighisi că Partidlu Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) – PLUS au idyea opinie, tru noima că stămâna yinitoari lipseaşti s’hibă faptă ună sesiuni extraordinară tră ncllidearea-a Departamentului special tră investigarea a infracțiunilor judiciari și ri-stabili jurisdicția, ași cum spuni Comisia di Veneția și pruveadi un proiectu guvernamental. Uniunea Democrată a Maghiarlor mindueaşti s’arădă alegătorlli vără turlie tu noima că nă prifaţimu că ncllidemu Departamentul Special, ama ălu znuimu diznău tru cadurlu a departamentului Procuraturăllei Generalăe, adăvgă ministurlu lai Justiție.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
