Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Arădz di ngrupari. Majestatea a Llei Margareta, Custodile a Coroanăllei ali Românie, și Prințul Consort Radu llia parti adză, la Pălatea Buckingham, la recepția di stat ţi u ndreadzi Văsillelu Carol al III-lea ali Mari Britanie, dimăndă Familia Văsilikească ali Românie. Izvurlu aleptu cundilleadză că, toraseara, Majestatea a Llei Margareta și Prințul Radu va s’hibă la priveghi pi ningă sfindukea ali Văsiloañe Elisabeta a II-a, tru Sala Westminster. Custodile Coroanei și Prințul Consort agiumsiră sâmbătă Londra tra s’llia parti la ngruparea di stat a Majestatillei a Llei Văsilonea Elisabeta a II-a ali Mari Britani și Irlandii di Nord. Custodile Coroanei Margareta este hillea a aţilui ditu soni Suveran ali Românie, Văsilleu Mihai I (1921-2017), cari dumni anamisa di 1940 și 1947, cându guvernul marionetă comunistu, instalat di askerili sovietiţi di ocupație, ălli băgă zori s’abdică și s’ducă siurghiuni. Casili văsilikeşţă române și britaniţi suntu soie.
Newsroom, 18.09.2022, 18:11
Arădz di ngrupari. Majestatea a Llei Margareta, Custodile a Coroanăllei ali Românie, și Prințul Consort Radu llia parti adză, la Pălatea Buckingham, la recepția di stat ţi u ndreadzi Văsillelu Carol al III-lea ali Mari Britanie, dimăndă Familia Văsilikească ali Românie. Izvurlu aleptu cundilleadză că, toraseara, Majestatea a Llei Margareta și Prințul Radu va s’hibă la priveghi pi ningă sfindukea ali Văsiloañe Elisabeta a II-a, tru Sala Westminster. Custodile Coroanei și Prințul Consort agiumsiră sâmbătă Londra tra s’llia parti la ngruparea di stat a Majestatillei a Llei Văsilonea Elisabeta a II-a ali Mari Britani și Irlandii di Nord. Custodile Coroanei Margareta este hillea a aţilui ditu soni Suveran ali Românie, Văsilleu Mihai I (1921-2017), cari dumni anamisa di 1940 și 1947, cându guvernul marionetă comunistu, instalat di askerili sovietiţi di ocupație, ălli băgă zori s’abdică și s’ducă siurghiuni. Casili văsilikeşţă române și britaniţi suntu soie.
Ucraina. Prezidenţillea cehă ali Uniuni Europene căftă dişcllidiarea a unui tribunal internațional speţial, după ţi fură aflati suti di cufumi ngrupati aproapea di Izium, căsăbă ditu apirita ali Ucraină, reconquistate di askerili a Kievlui după meşi di ocupație arusă. Tru secolul 21, ahtări atacuri contra a populațiillei ţivilă suntu ti niztrăxeari și di mari fănico”, diclară ministrul di externe ceh, Jan Lipavsky, pi Twitter. Autoritățli ucrainene raportară 450 di cufumi di ţivilli, purtânda seamni di moarte preşcavă şi trăñipseari, ngrupate tru ună pădure di la mardzina a căsăbălui Izium”. Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski dimăndă că procesul di exhumare continuă”, spunănda, tutunăoară, că trăñipsearea fu ună practică multu ufilisită tru teritoriile aputrusiti” și că fasciștilli aruși fac atea ti adrară naziștilli. Prezidintulu tăxeaşti că va-lli află atelli ţi suntu căbati, pi câmpul di alumtă ică tru justiție”. Prezidintulu SUA, Joe Bidin, feaţi timbihi nica nă oară a omologlui a lui rus, Vladimir Putin, ti ufilisearea a armatloru chimiţi i nucleare tru Ucraina. Ună ahtari misură poati s’alăxească imnaticlu a polimlui, ca vărnăoară năinti” di la doilu polimu mondial, spusi Bidin, tăxinda ună apandisi substanțială” a Statelor Unite cara aestă jgllioată va s’hibă faptă.
Arifugaţ. Inspectoratlu General a Polițiillei di Sinuru (IGPF) dimăndă că sâmbătă, 17 di yismăciuni, 241.400 di oamiñi tricură sinurli ali Românie, ditu aeştă 11.173 era cetățeañi ucraineni, cu 4,3% ma multu andicra di dzuua di ma ninti. Uidisitu cu unu comunicat di presă a Inspectoratlui, dimăndatu dumănică tru presă, ahuhrinda cu 10 di şcurtu, cu două săptămâni truainte ca armata rusă să le invadize țara, 2.339.683 di cetățeni ucraineni au intrat tru România vec
Yiurtuseari. Multi evenimente culturale sunt programate adză tru Capitala ali Românie, tră s’nsimneadză 563 di añi di când Bucureștiul fu menționat tră prota oară tru documente. Capitala di adză fu număsită ti prota oară la 21 yismăciuni 1459, tru un document apufusitu di Vlad Țepeș, vuivudălu di ditu aţelu kiro a principatlui medieval ali Țara Românească și, ma amanatu, izvuru di inspirație tră anămusitlu personaj fictiv Dracula a scriitorlui irlandiz Bram Stoker.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala