Hăbări ditu bana românească şi internaţională
VASILJE. Văsillelu Carol al III-lea fu proclamat oficial monarh tru cadrul a unei ţeremonii dizvărtiti sâmbătă la Pălatea St. James di Londra, di Consiliul di Adirare, organism convocat pentru confirmarea năilor monarhi britaniţ pi hiotea ali istorie. Tut adză, Cabinetul va s’aibă prima andamasi cu văsillelu Carol al III-lea, la maş ndauă dzăli după ţi premierul Liz Truss adră un nou guvern. Mii di oamiñi s-adunară dinintea a P4latillei Buckingham, principala reședință a monarhilor britaniţ di Londra, tra s’aducă tiñie a văsiloañillei Elisabeta a II-a, care muri gioi, la ilikia di 96 di ani, la Castelul Balmoral ditu Scoția. Ea va s’hibă adusă Londra, la Westminster Hall, iara publiclu va s’ibă kiro 4-5 dz4li tra s’llia oară bună. Ardădzli di ngrupari va s’tănă la Westminster Abbey, biserica tru care suntu ancurunaț văsilleadzlli britaniţ. BBC cundilleadză că aţea ditu soni nmurmintari a unui monarh la Westminster Abbey s’feaţi tru secolu al XVIII-lea. După nmurmintare, la care va s’hibă prezenți șefi di stat și di guvern di lumea tută. Văsiloanea va s’hibă dusă la Castelul Windsor și anmurmintată tru Capela Sâmtul Gheorghe ditu incinta aaljiştei.
Newsroom, 10.09.2022, 18:18
ENERGIE. Miniștrii energiei din UE și spusiră andrupămintulu ti misurli di ananghi ca apandisi la criza energetică nica și adusiră aminti ti plafonarea a păhadzloru la importurli di gaze naturale. La reuniunea extraordinară di viniri di Bruxelles, oficialii atiloru 27 di state membre s’akicăsiră că easte ananghi ti ună abordare unificată” tra s’abordiadză creștirea a păhadzloru la energie cauzată di invazia ali Rusie tru Ucraina. Aești diadiră a Comisiei Europene ndauă dzăli tra s’ndreagă un plan vărtosu și concret, diclară ministrul ceh ali industriei Jozef Sikela, a curi văsilie u ari președinția rotativă a Uniunillei. România, cari fu reprezentată di ministrul energiei, Virgil Popescu, cundille ti misuri cum plafonarea a păhadzloru la importurile di gaze rusești i ună platformă la nivelul UE ti ancupărarea comună di gaze naturale. Tru aţea ţi mutreaşti ñicurarea a consumului, Bucureștiul spusi că aesta lipseaşti s’hibă voluntară, andicra di capacitățile naționale și di evoluția pa păzarillei.
UCRAINA. România și alti 3 state membre UE (Grecia, Polonia și Lituania) caftă ali Comisiei Europene s’lă da scutiri di la regulile a dificitlui bugetar, tru aţea ţi mutreaşti hărgili militare, tra s’poată s’ţănă keptu a investițiiloru anănghisiti dupu aputrusearea arusească tru Ucraina. Elli vor ca aesti hărgi s’hibă excluse din isapea dificitului, ase câ plafonul di 3% din PIB căftatu di UE s’poată s’hibă tiñisitu. Ateali 4 văsilii spunu că aestu lucru lă agiută s’ñicureadză riscurile cu care s’ampuliseaşti Uniunea. Tru estu kiro, un raport faprtu public di Banca Mondială, guvernul ucrainean și Comisia Europeană spuni că reconstrucția ali Ucraina după invazia rusă poati s’custusească aproapea 350 di miliardi di dolari, ţifrele pot s’crească ama tru meşlli ţi yinu, cunuscut hiinda că polimlu neadzi ninti. Uidisitu cu raportulu, ananghiserli di reconstrucție și znueari tru domeniile social, industrial și di infrastructură suntu di 1,5 ori ma mari andicra di PIB-ul Ucrainei tru 2021. Agresiunea ali Rusie adusi zñii directe di piste 97 miliardi USD până la 1 cirişaru, nai ma zñiipsiti zone, inclusiv casi ( 40% din totalu a zñiiloru), transporturi (31%), comerț și industrie (10%). Regiunile Donețk, Lugansk și Harkov suntu nai ma vărtosu zñiipsiti, diapoa Kiev, Cernihiv și Zaporizhzhia.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala