Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Ucraina — Ucraina pricănoasti ali Românie tră asistența multu bună ţi u diadi nica ditu prima dzuuă di polimu — declară ñiercuri ambasadorul ali Ucraină la București, Igor Prokopciuk, tru cadrul a unei ceremonii organizate cu ucazea a Dzuuăllei Națională ali Ucraină. Dzăţ di ñilli di ucraineni ș-aflară apanghiu temporar pe teritoriul ali României, tru România funcționeadză ţentre di asistență internațională, atea ţi licşureadză și exporturli ucrainene, nica spusi diplomatul ucrainean. Igor Prokopciuk lugursi și faptul că, di Dzuua a Indipendințăllei ali Ucraină, hlambura ali Ucraină fu alinată la Ministerul di Externe ali Românie și că sediul aluştuio, cum și casili a Parlamentului și Guvernului ali Românie fură yilipsiti tru hromili a hlamburăllei ali Ucraină. El năpoi adusi aminti ti angajamentul a Kievului tra s’bagă tru lucru reformele anănghisiti tră integrarea europeană și euro-atlantică ali Ucraină. Agresiunea niăntimilleată, niprovocată și paranomu ali Rusiei lipseaşti s’dănăsească” angrăpsi prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, tru ună hidzeari pi Twitter.

Newsroom, 25.08.2022, 16:39

Ucraina — Ucraina pricănoasti ali Românie tră asistența multu bună ţi u diadi nica ditu prima dzuuă di polimu — declară ñiercuri ambasadorul ali Ucraină la București, Igor Prokopciuk, tru cadrul a unei ceremonii organizate cu ucazea a Dzuuăllei Națională ali Ucraină. Dzăţ di ñilli di ucraineni ș-aflară apanghiu temporar pe teritoriul ali României, tru România funcționeadză ţentre di asistență internațională, atea ţi licşureadză și exporturli ucrainene, nica spusi diplomatul ucrainean. Igor Prokopciuk lugursi și faptul că, di Dzuua a Indipendințăllei ali Ucraină, hlambura ali Ucraină fu alinată la Ministerul di Externe ali Românie și că sediul aluştuio, cum și casili a Parlamentului și Guvernului ali Românie fură yilipsiti tru hromili a hlamburăllei ali Ucraină. El năpoi adusi aminti ti angajamentul a Kievului tra s’bagă tru lucru reformele anănghisiti tră integrarea europeană și euro-atlantică ali Ucraină. Agresiunea niăntimilleată, niprovocată și paranomu ali Rusiei lipseaşti s’dănăsească” angrăpsi prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, tru ună hidzeari pi Twitter.

Polimu — Pisti 20 inşi ş-kirură bana și ndauă dzăţ fură pliguiţ, ñiercuri, tru ună atacă arusesc faptă tru ună gară ditu ţentrul ali Ucraină, dimăndă prezidintulu ucrainean Volodymyr Zelensky tru cadrul a Consiliului di Securitate al ONU. Ataca s’faţi tru contextul tru cari Ucraina yiurtusi, tut ñiercuri Dzuua a Indipendințăllei și șasi meşi di la aputrusearea arusă, ahurhită tru 24 di şcurtu. Prezidintulu Zelenski diadi asigurări că văsilia a lui va s’alumtă pă tru bitisită. Kievul raportă, tutunăoară, ma multe atacuri di Ziua Indipendinței, forțele arusi aminănda cu rachete și obuze tru ma multi regiuni ali Ucraină. Năpoi aduţemu aminti că la 24 august 1991, Rada Supremă ali Ripublică Sovietică Socialistă Ucraina di atumţea adoptă Diclarația di indipendință ali Ucraină, cari fu la thimelliu ti adrarea a cratlui di tora ucrainean.

ProEtnica — Pisti 600 di reprezentanţi a aţiloru 20 di minorităţ naţionale ditu România sunt aştiptaţ, di adză până tru 28 di agustu, la cea di-a XVIII-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica di Sighişoara (ţentru). După dişcllidiari s’ţănu un dibatu pi tema Promovarea ali iriñe pritu nidiscriminare și solidaritate tru un context di criză”. Tru idyiulu kiro, programlu a festivalului ari tru aradă și 60 di spectacole di giocuri și muzică tradiționale a ansamblurlor minorităților naționale, expoziții di artă și caduri, ună Saloni litearară” tru cari scriitorllii a minoritățlor naționale părăstisescu a loru creații, prelegeri, measi arucutoasi și ateliere. Uidisitu cu organizatorlli, anlu aestu, tru un moment complicat tră irinea ali Europă, Festivalul ProEtnica aduţi mesajlu iriñeaticu a dialogului intercultural tru România, ca urneki di dialog pacifist anamisa di văsilii şi populi.

Statistică — Exporturli românești di prăvdză yii scădzură cu aproapea 17% tru proţlli ţinţi meşi a anlui 2022, andicra di idyea perioadă a anlui tricut, și totalizară aproapea 183 di milioane di euro — simfunu cu Institutlu Național di Statistică. Importurli di prăvdză yii scădzură și eale cu 18%, di agiumsiră la pisti 66 di milioane di euro. Ase, s-mregistră un excedint comercial di 116 milioane di euro. Tru ună altă evoluție, tru proţlli ţinţi meşi a anlui, România exportă carne și produse ditu carne tru valoare di 223 di milioane di euro și importă produse ditu carne tru valoare di 532 di milioane di euro. Dificitlu rezultat easti di aproapea 350 di milioane di euro, nica spunu datili dimăndati di Institutul Național di Statistică.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala