Hăbări ditu bana românească şi internaţională

MUABET. Premierlu ali Românie, Nicolae Ciucă, ministrul ali Energie, Virgil Popescu, și reprezentanță ali Autoritati Naționale di Reglementare tru Domeniul Energiillei s-andămusiră tra s’facă isapi ti yinitoarili scheme di agiutoru tra populație tru hăvaia a aţiloru ditu soni crișteri a păhadzloru la energie electrică. Aeastia suntu tru planu tra s’hibă băgati tru practico după data di 31 di marţu, până cându consumatorlli casniţ și nicasnitlli au hăiri di gaze și energie electrică subvenționate andicra di consumul aluştoru. Guvernul va s’inveastiască tru năi proiecte di infrastructură energhetică cari mutrescu exploatarea resursilor locale. Tru ună altă evoluție, executivlu di ucurești ari căbili s’vulusească stămâna aesta ună ordonanță di urgență cari pruveadi ună nouă crişteari a tiñiiloru di cafi mesu ti lucrătorlli di la stat. Uidisitu cu ministrulu di Finanțe Adrian Caciu, criștearea fu băgată tru practico tru sectoarele ditu educație și medical a văsiliillei și va s’hibă băgată tru lucru curundu şi tru alanti sectoare ale economie.

Newsroom, 22.08.2022, 18:27

MUABET. Premierlu ali Românie, Nicolae Ciucă, ministrul ali Energie, Virgil Popescu, și reprezentanță ali Autoritati Naționale di Reglementare tru Domeniul Energiillei s-andămusiră tra s’facă isapi ti yinitoarili scheme di agiutoru tra populație tru hăvaia a aţiloru ditu soni crișteri a păhadzloru la energie electrică. Aeastia suntu tru planu tra s’hibă băgati tru practico după data di 31 di marţu, până cându consumatorlli casniţ și nicasnitlli au hăiri di gaze și energie electrică subvenționate andicra di consumul aluştoru. Guvernul va s’inveastiască tru năi proiecte di infrastructură energhetică cari mutrescu exploatarea resursilor locale. Tru ună altă evoluție, executivlu di ucurești ari căbili s’vulusească stămâna aesta ună ordonanță di urgență cari pruveadi ună nouă crişteari a tiñiiloru di cafi mesu ti lucrătorlli di la stat. Uidisitu cu ministrulu di Finanțe Adrian Caciu, criștearea fu băgată tru practico tru sectoarele ditu educație și medical a văsiliillei și va s’hibă băgată tru lucru curundu şi tru alanti sectoare ale economie.

CONTRACT. Fu simnatu un contract major di finanțare tra şingirlu feroviaru parte a Planlui Național di Recuperare și Reziliență (PNRR) ali Românie, un proiectu di aproapea 1,75 miliardi di euro. Contractul pruveadi eficientizarea a calillei di heru Caransebeș-Timișoara-Arad cu ună lundzimi totală di 162 di kilometri. Uidisitu cu ministrulu a Transporturilor, Sorin Grindianu, aesta easti ună jgllioată mari ti modernizarea a şingirlui feroviare ditu ascăpitata ali Românie, cari faţi parte ditu coridorlu european di transport Orient/Estul ali Mediterană. Fondurile PNRR va s’hibă ufilisiti tra s’facă diplo și cama cu hăiri calea di heru adusă aminti ma ndzeană, tra s’da izini a trenurlor s’urdină cu 160 di kilometri pie oară. Proiectul pruveadi, tutunăoară, modernizarea și construirea di gări tru născăntgădrămadz pietonali și simfunizarea a platformilor la standardile europeane.

METEO. Meteorologilli apufusiră diznău alerti galbini și portocalii tra kiro instabilu și ploiuri mări pe aproapea tut teritoriul ali Românie. Până marță seara, tru ma marea parti a regiunilor va s’aibă fărtuni, ploiuri mări, vimturi vărtoasi și tru născănti zone grindituă. Indiţili di căldură va s’armână mari tru sud-estul ali Românie.

PROGRAM. Administrația a Fondului tră Mediu (EFA) ditu România easti aștiptată s’lanseadză stămâna yinitoare un program di casare a vehiculilor ma veclli di 15 di añi. Tru cadrul a programlui adus aminti ma ndzeană, nicukirlli pot s’llia 600 di euro fără obligația tra s’ancupără un vehicul nău. Giumitati ditu păradz vas’ghibă anvăliţ ditu fondurli a EFA, iara artimaia ditu bugetili locale. Pritu Planlu Național di Recuperare și Reziliență, România ş’llia borgea tra s’ascapă di 250 di ñilli di vehicule poluante veclli până tru 2026.

UCRAINA. Armata rusă aputrusitoari bombardă diznău obiective tru ma multi regiuni ali Ucraină. Căsăbălu Mykolaiv ditu sud fu aguditu di ma multi rachete S-300, iara regiunea Odisa fu atacată cu rachete aminati ditu pampori di pi Amarea . Căsăbălu Nikopol, aproape di centrala nucleară ditu Zaporizhzhia, fu aguditu di dzăţ di obuze di artilerie, tu hăvaia a asparizmiloru tut ma mări di un potențial fănico nuclear tru regiune. Prezidintulu american Joe Bidin avu muabeţ dumănică cu prezidintulu francez Emmanuel Macron, premierlu britanic Boris Johnson și cancelarul ghirman Olaf Scholz ti siguranța a ţentralelor nucleare ditu Ucraina și agiutorlu ţi potu tra s’lu da aiştei v4silie. Kiev, prezidintulu Zelensky feaţi timbihi contra a potențialilor atacuri la scară largă a askeriloru aruse tru dzălili di dinintea a Dzuuăllei di Indipendinţă ali Ucraină, cari nsimneadză ampărţarea a ligăturloru cu fosta URSS. Evenimentul s’faţi tru 24 di agust, dupu șasi meşi di la nkisita aputrusearillei arusească. Tru ună altă evoluție, alti dauă pampori ncărcati cu yipturi ucrainene cu distinația Istanbul avură izinea s’fugă ditu porturile ucrainene di la Amarea Lae pi thimellilu a acordului intermediat di ONU simnatu di Ucraina, Turcia și Rusia.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala