Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Inflația — Tru România, rata anuală ali inflație va s’aibă ñiţ fluctuații tru bitisita a meslui yismăciuni și diapoa va s;’acaţă ună cali discendintă kiro di 3 trimestre, uidisitu cu Bănca Națională ali Românie – BNR. S’așteaptă că rata ali inflație s’agiungă la 13,9% tru andreu. Di altă parte, BNR faţi timbihi că previziunile mutrinda huzmetea economică tră anlu ţi yini sunt revizuite cabaia multu tru scădiari. Uidisitu cu Bănca Centrală, anlu yiitoru România va s’experimenteadză ună scădiari cabaia mari a consumului privat, sum influența a creastirillei preayalea-ayalea a tocurloru la mpărmuturli și dipozitili ţi li aru bănătorlli. Guvernul adoptă tora ayoñea prota rectificari bugetară a anlui 2022, una pozitivă, cari acată tru isapi ună creastire economică di 3,5%, veniturli bugetare pi proţlli șasi meşi și execuția bugetară tru aestă perioadă. Ministrul a Finanţilor, Adrian Caciu, spuni că dificitul bugetar poati s’hibă ţănutu sum control şi că ţinta di 5,84% tră inşita a anlui poati să s’bagă tru practico. Consiliul Fiscal, organismu indipendint cari analizeadză sustenabilitatea a politiţloru fiscale și bugetare, feaţi timbihi că rectificaria poati s’ducă la ună ţifră cari s’năstreacă dificitul țintă di 7% ditu PIB, di itia că guvernul vahi li alăthusi isăkili mutrinda adunarea a păradzloru și sumestimă ună parti ditu hărgi.

Newsroom, 20.08.2022, 17:09

Inflația — Tru România, rata anuală ali inflație va s’aibă ñiţ fluctuații tru bitisita a meslui yismăciuni și diapoa va s;’acaţă ună cali discendintă kiro di 3 trimestre, uidisitu cu Bănca Națională ali Românie – BNR. S’așteaptă că rata ali inflație s’agiungă la 13,9% tru andreu. Di altă parte, BNR faţi timbihi că previziunile mutrinda huzmetea economică tră anlu ţi yini sunt revizuite cabaia multu tru scădiari. Uidisitu cu Bănca Centrală, anlu yiitoru România va s’experimenteadză ună scădiari cabaia mari a consumului privat, sum influența a creastirillei preayalea-ayalea a tocurloru la mpărmuturli și dipozitili ţi li aru bănătorlli. Guvernul adoptă tora ayoñea prota rectificari bugetară a anlui 2022, una pozitivă, cari acată tru isapi ună creastire economică di 3,5%, veniturli bugetare pi proţlli șasi meşi și execuția bugetară tru aestă perioadă. Ministrul a Finanţilor, Adrian Caciu, spuni că dificitul bugetar poati s’hibă ţănutu sum control şi că ţinta di 5,84% tră inşita a anlui poati să s’bagă tru practico. Consiliul Fiscal, organismu indipendint cari analizeadză sustenabilitatea a politiţloru fiscale și bugetare, feaţi timbihi că rectificaria poati s’ducă la ună ţifră cari s’năstreacă dificitul țintă di 7% ditu PIB, di itia că guvernul vahi li alăthusi isăkili mutrinda adunarea a păradzloru și sumestimă ună parti ditu hărgi.

Incendii – Incendiile di estanu zñiipsiră 150.000 di ictări tru România, dimecu di dzaţi ori ma multu andicra di media tră perioada 2006 – 2021, feaţi timbihi aţelu di ma niti capu a Gardăllei di Mediu Octavian Berceanu. Aestu feaţi timbihi, tru ună hidzeari pi Facebook, că cinușa rezultată dupu incendii poati s’aducă zñiie ti bana a oamiñiloru ditu căsăbadz, avânda tru vidială ixikea a pirdiadzloru di protecție și a centurilor verdză a localităților. Tru România fură 715 incendii anlu aestu, tru contextul a unăllei medii multianuală anterioare di 49. Nai ma mari numiru di incendii di estanu (266 tru ună stămână) sfeaţi tru bitisita a meslui marţu, cându fură zñiipsiti cama di 61.000 di ictări. România, cu 0,63% ditu suprafața a văsiliillei zñiipsită di incendii, easti pi doilu locu tru Europa, după Portugalia (0,95%), și Spania și Croația (0,56%).

Ucraina — Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski spusi că restabilirea a securitatillei la centrala nucleară ditu Zaporojye – sumu controlu a forțelor ruse – poate s’ahurhească cu misiunea internațională, ama faţi timnihi că ma s’hibă di neadzi niti cu șantajul arusescu neise cu radiații di va s’ducă ninti, veara aesta poati să scadă tru istoria a diverselor văsilii europene ca una ditu nai ma traghiţi. Prezidintulu rus Vladimir Putin s’akicăsi cu inspectorllii di la Agenția Internațională tră Energie cari viziteadză uzina, operată nica di personal ucrainean. Armâne aproapi tru linia frontului și fu agudită di obuze di ma multe ori tru stămâñili ditu soni, di aduţi asparizma ti un fănico nuclear. Ucraina și Rusia u-arucă căbatea unu alantu tră bombardamentele ditu și anvărliga a complexului di reactoare nucleare ditu sud. La sol, Kievlu relateadză că, viniri, forțili aeriene ucrainene agudiră ma multi ori pozițiili a ocupanțălor ruși ditu sudlu a văsiliillei. Tru idyiulu kiro, căsăbălu Nikopol (sud) fu bombardat di ruși adză tahina. S-avdzără explozii și tru Yevpatoria, un căsăbă ditu Crimeea, cum și tru Dnipro (centru). Tru aestu kiro, Cipru și Gărţia s’facu ună dinăpoia ali Germanie tră s’ncuntreadză ti ambudyiusearea a vizilor tră turiștilli ruși cari vor s’viziteadză UE, neise nu aproaki cllimarea ali Ucraina tră ună ahtari interdicție. Tutunăoară, dimarhilli ditu Marsilia, Lyon, Atena, Florența, Helsinki, Oslo, Riga și Tirana simnară, viniri, Kiev, un protocol di acord tră reconstrucția durabilă a căsăbadzloru ucraineañi.

Maraton – 250 di alergători ditu daţi văsilii s-ngrăpsiră ti naima greulu ultramaraton ditu România, Cursa 2X2, cari va s’ţănă adză, la Bâlea Lac, tru Munţii Făgăraş, la ună anălţimi di pisti 2.000 di meatri. Cursa easti unu ditutre nai ma greali ultramaratoane montane ditu lume. Cursa 2X2 s’dizvărteaşti acutotalui la pisti 2.000 m, aţea ţi u spuni unică tru Europa și una ditu pțănele ditu lume. Tru aestu an, tru competiție s-ngrăpsiră algători ditu România, Moldova, Ungaria, Polonia, Germania, Olanda, Marea Britanie, Franța, Israel și Rusia. Concurențăllii va s’alagă pi niscănti di tu nai ma tehniţi trasee ditu Carpaț, agiungănda pe daua nai ma analtă kipită ditu România, Negoiu (2.535 m). Ahtări competiții s’facu pi locu accidintat, di la călici di pimintu pritu păduri și pădz alpine, până la creasti și şcămbi ică piştirei.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala