Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Inflația — Tru România, rata anuală ali inflație va s’aibă ñiţ fluctuații tru bitisita a meslui yismăciuni și diapoa va s;’acaţă ună cali discendintă kiro di 3 trimestre, uidisitu cu Bănca Națională ali Românie – BNR. S’așteaptă că rata ali inflație s’agiungă la 13,9% tru andreu. Di altă parte, BNR faţi timbihi că previziunile mutrinda huzmetea economică tră anlu ţi yini sunt revizuite cabaia multu tru scădiari. Uidisitu cu Bănca Centrală, anlu yiitoru România va s’experimenteadză ună scădiari cabaia mari a consumului privat, sum influența a creastirillei preayalea-ayalea a tocurloru la mpărmuturli și dipozitili ţi li aru bănătorlli. Guvernul adoptă tora ayoñea prota rectificari bugetară a anlui 2022, una pozitivă, cari acată tru isapi ună creastire economică di 3,5%, veniturli bugetare pi proţlli șasi meşi și execuția bugetară tru aestă perioadă. Ministrul a Finanţilor, Adrian Caciu, spuni că dificitul bugetar poati s’hibă ţănutu sum control şi că ţinta di 5,84% tră inşita a anlui poati să s’bagă tru practico. Consiliul Fiscal, organismu indipendint cari analizeadză sustenabilitatea a politiţloru fiscale și bugetare, feaţi timbihi că rectificaria poati s’ducă la ună ţifră cari s’năstreacă dificitul țintă di 7% ditu PIB, di itia că guvernul vahi li alăthusi isăkili mutrinda adunarea a păradzloru și sumestimă ună parti ditu hărgi.

Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Hăbări ditu bana românească şi internaţională

, 20.08.2022, 17:09



Incendii – Incendiile di estanu zñiipsiră 150.000 di ictări tru România, dimecu di dzaţi ori ma multu andicra di media tră perioada 2006 – 2021, feaţi timbihi aţelu di ma niti capu a Gardăllei di Mediu Octavian Berceanu. Aestu feaţi timbihi, tru ună hidzeari pi Facebook, că cinușa rezultată dupu incendii poati s’aducă zñiie ti bana a oamiñiloru ditu căsăbadz, avânda tru vidială ixikea a pirdiadzloru di protecție și a centurilor verdză a localităților. Tru România fură 715 incendii anlu aestu, tru contextul a unăllei medii multianuală anterioare di 49. Nai ma mari numiru di incendii di estanu (266 tru ună stămână) sfeaţi tru bitisita a meslui marţu, cându fură zñiipsiti cama di 61.000 di ictări. România, cu 0,63% ditu suprafața a văsiliillei zñiipsită di incendii, easti pi doilu locu tru Europa, după Portugalia (0,95%), și Spania și Croația (0,56%).



Ucraina — Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski spusi că restabilirea a securitatillei la centrala nucleară ditu Zaporojye – sumu controlu a forțelor ruse – poate s’ahurhească cu misiunea internațională, ama faţi timnihi că ma s’hibă di neadzi niti cu șantajul arusescu neise cu radiații di va s’ducă ninti, veara aesta poati să scadă tru istoria a diverselor văsilii europene ca una ditu nai ma traghiţi. Prezidintulu rus Vladimir Putin s’akicăsi cu inspectorllii di la Agenția Internațională tră Energie cari viziteadză uzina, operată nica di personal ucrainean. Armâne aproapi tru linia frontului și fu agudită di obuze di ma multe ori tru stămâñili ditu soni, di aduţi asparizma ti un fănico nuclear. Ucraina și Rusia u-arucă căbatea unu alantu tră bombardamentele ditu și anvărliga a complexului di reactoare nucleare ditu sud. La sol, Kievlu relateadză că, viniri, forțili aeriene ucrainene agudiră ma multi ori pozițiili a ocupanțălor ruși ditu sudlu a văsiliillei. Tru idyiulu kiro, căsăbălu Nikopol (sud) fu bombardat di ruși adză tahina. S-avdzără explozii și tru Yevpatoria, un căsăbă ditu Crimeea, cum și tru Dnipro (centru). Tru aestu kiro, Cipru și Gărţia s’facu ună dinăpoia ali Germanie tră s’ncuntreadză ti ambudyiusearea a vizilor tră turiștilli ruși cari vor s’viziteadză UE, neise nu aproaki cllimarea ali Ucraina tră ună ahtari interdicție. Tutunăoară, dimarhilli ditu Marsilia, Lyon, Atena, Florența, Helsinki, Oslo, Riga și Tirana simnară, viniri, Kiev, un protocol di acord tră reconstrucția durabilă a căsăbadzloru ucraineañi.



Maraton – 250 di alergători ditu daţi văsilii s-ngrăpsiră ti naima greulu ultramaraton ditu România, Cursa 2X2, cari va s’ţănă adză, la Bâlea Lac, tru Munţii Făgăraş, la ună anălţimi di pisti 2.000 di meatri. Cursa easti unu ditutre nai ma greali ultramaratoane montane ditu lume. Cursa 2X2 s’dizvărteaşti acutotalui la pisti 2.000 m, aţea ţi u spuni unică tru Europa și una ditu pțănele ditu lume. Tru aestu an, tru competiție s-ngrăpsiră algători ditu România, Moldova, Ungaria, Polonia, Germania, Olanda, Marea Britanie, Franța, Israel și Rusia. Concurențăllii va s’alagă pi niscănti di tu nai ma tehniţi trasee ditu Carpaț, agiungănda pe daua nai ma analtă kipită ditu România, Negoiu (2.535 m). Ahtări competiții s’facu pi locu accidintat, di la călici di pimintu pritu păduri și pădz alpine, până la creasti și şcămbi ică piştirei.



Autoru: Udălu a hăbărloru


Armânipsearea: Taşcu Lala

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 06 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
(sursa foto: mapn facebook)
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 25 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 19 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 14 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company