Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Buget. Guvernul ali Românie vulusi adză prota ajustare bugetară a anlui, cari easti pozitivă și s’ntimilleadză pi ună crișteari a Produslui Intern Brut di aproapea 30 di miliardi di lei (6 miliardi di euro) la bugetlu general anvărtuşitu. Dupu ajustarea bugetară, ministerili di Finanțe, Lucru și Proiecte europene va s’llia păradz ma mulţă. Au prioritate misurli loati di Executiv tră andruparea ali economie și a cetățenilor, tru contextul a criștearillei multu mari ali inflație. Aesti misuri pruvedu ună schemă di andrupari tră compensarea a păhadzloru la energie electrică și gaze naturale, cum și subvenții di stat tră motorina ufilisită tru agricultură și garanții tră împrumuturli contractate di fermieri.

Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Hăbări ditu bana românească şi internaţională

, 18.08.2022, 15:58

Buget. Guvernul ali Românie vulusi adză prota ajustare bugetară a anlui, cari easti pozitivă și s’ntimilleadză pi ună crișteari a Produslui Intern Brut di aproapea 30 di miliardi di lei (6 miliardi di euro) la bugetlu general anvărtuşitu. Dupu ajustarea bugetară, ministerili di Finanțe, Lucru și Proiecte europene va s’llia păradz ma mulţă. Au prioritate misurli loati di Executiv tră andruparea ali economie și a cetățenilor, tru contextul a criștearillei multu mari ali inflație. Aesti misuri pruvedu ună schemă di andrupari tră compensarea a păhadzloru la energie electrică și gaze naturale, cum și subvenții di stat tră motorina ufilisită tru agricultură și garanții tră împrumuturli contractate di fermieri.



Inflația. Rata anuală ali inflație tru zona euro fu di 8,9% tru alunaru, tru creaștire andicra di 8,6% tu meslu di ma ninti, kiro tru cari tru Uniunea Europeană criscu di la 9,6% la 9,8%, uidisitu cu datili publicate adză di Eurostat. Văsiliili membre cu nai ma mări rate ali inflație sunt Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, Vargăria, Ungaria, Polonia și România. Tru alunaru, tru România, rata anuală ali inflației armasi la 13%, tru kirolu anda tru alunaru anlu tricut, rata anuală fu di 3,8%. Tu alantu capu văsiliili membre UE cu nai ma scădzută inflație suntu Malta și Franța (dauli cu 6,8%) și Finlanda (8%).



Vizita. Ministrul român di Externe, Bogdan Malămăescu, easti dusu adză vizită Praga, la călisearea a omologlui a lui, Jan Lipavsky, tru contextul tru cari Ripublica Cehă u ari Prezidinţillea a Consiliului Uniunillei Europene. Uidisitu cu unu comunicat di presă al Ministerului Afacerilor Externe, discuţiile au tru planu cooperarea româno-cehă tru cadrul ali Uniuni, cu accentu pe coordonarea poziţiilor a atiloru dauă state. Aţelli doi voa să zburască, tutunăoară ti implicațiile cabai multi a polimlui paranomu ali Moscovă tru Ucraina, inclusiv ditu vidiala a kivernisearillei criza alimentară, a securitatillei energetică și a jgllioatiloru ţi suntu nanghi tră ñicurarea a dipendințăllei energhetică di Rusia. Bogdan Malămăescu și Jan Lipavsky facu muabeti şi tră cooperarea anamisa di România și Cehia tru cadrul NATO, cu accentu pe anvărtuşearea și hăirlătica a posturălleii di discurajare și apărare pi Flancul ditu Apirită.



Atletismu. Sportiva română Bianca Florentina Ghelber amintă medalia di malămă la proba di arcari a cioclui, ñiercuri, la Campionatele Europene di Atletism di la Munchen. Ghelber (32 di ani), clasată pe loclu șase la Olimpiada di la Tokyo anli tricut, amintă finala di la München cu 72,72 metri, dinintea ali polonezăllei Ewa Rozanska, 72,12 m, și a italiancăllei Sara Fantini, 71,58 m. Ase, România amintă prima medalie continentală di malămă la atletismu după ună pauză di 20 ani. Tut München, România ș-asiguripsi noi medalii la Campionatele Europene individuale di tenis di measă, tru proba di dublu feminin. Patru români suntu tru semifinale, faza cari asigură medaliile di brundzu, ași că ti dialihea va s’hibă nai ma pţănu un agiucătoru tru finală. România ari amintată, pănă tora ună medalie di asimi la Campionatele Europene di tenis di masă tru proba di dublu mixt, amintată di Bernaditte Szocs și Ovidiu Ionescu.



Campion. Campionul ali României David Popovici, medaliat cu malămă la probele di 100 m și 200 m liber, fu aleptu nai ma bun sportiv din probele di anot masculin la Campionatele Europene di anot di la Roma, uidisitu cu Fedirația Română di Snotu și Pentatlon Modirn. Tru un clasament bazat pe scor, tru dupu nai ma bune performanțe din competiție, David Popovici s-clasă pi primul loc la masculin cu 1.003 puncte, kiro tru cari la feminin lituanianca Ruta Meilutyte fu prima cu 985 di puncte. La maş 17 ani, David Popovici agiumsi, sâmbătă, la Roma, dițănătorlu a recordului mondial la 100 m libir cu 46 di secundi și 86 di sutimi. Diapoa, luni, amintă și medalia di malămă la 200 m liber. Cu 1 minut 42 di secundi și 97 di sutimi, apufusi, tut la aest eveniment, un nou record mondial și european.



Autoru: Udălu a hăbărloru


Armânipsearea: Taşcu Lala

Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã
Hăbărli Friday, 21 February 2025

Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

  PANAYIRU. Ediția di primvaară 2025 a Pãnãyirlui di Turismu ali Românie ahurhi gioi București tru prezența ministrului Economiei,...

Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã
Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Saturday, 01 February 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Chivernisi. Chivernisea ali Românie bitisi tuti proțedurli preliminari ninti ta s-voteadzâ sâmbătâ proiectul a nomlui a bugetlui di stat ti...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Thursday, 30 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Furlâticu. Trei suspecțâ ti arâchearea a niscântoru lucri veclli ditu yiștearea dațicâ româneascâ di la Muzeulu Drents ditu Assen furâ...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Wednesday, 29 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Alidzeri. Tu sesiunea di marțâ, chivernisea di București fu di câbuli cu calindarlu a alidzerilor prezidențiali ți yinu. Uidisitu cu...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Tuesday, 28 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Mindueari. Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Monday, 27 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

PNL Prezidentul di ma ninti al PNL, Crin Antonescu, fu vulusit ti candidat ali coaliție ți easti tora la puteari PSD-PNL-UDMR ti alidzerli...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Friday, 24 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Thursday, 23 January 2025

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Senat. Huzmikearlli a Senatlui ali Românie și reprezentanțãlli a lor sindicali cutugursescu planurli dimãndati ñiercuri di prezidentulu a...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company