Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Sorin Iordan, 05.07.2021, 17:29
Persoanili cari agiungu ditu România pot s’intră tru Vărgărie maş cu paşaportul ica cartea di identitati, hăbăriseaşti ministerlu român di Externe. Năili misuri suntu tru practico până la 31 di alunaru şi s’băgară di itia-a că Sofia apufusi un sistem di clasificari a statiloru di provenienţă pi ma multi zoni andicra di gradul di arăspândeari a COVID-19, România hiinda inclusă tru ună categorie specială. Tru cazlu a cetăţenilor români cari agiungu tru Vărgărie ditu alte țări andicra di România, aeşţă lipseaşti s’prezintă un certificat digital UE valid cari să spună c easti faptă vaccinarea, vindicarea ica un rezultat negativ a unui test PCR, nu ma veclliu di 72 di săhăţ. Informaţii tu ligătură cu clasificarea a statelor pi zone, condiţiile pi cari lipseasti s’li tiñisească oamiñilli cari agiungu tru Vărgărie ditu aţeali state, cum şi eventuale excepţii suntu pi site-ul mae.ro ica pi frăndza di internet a Ministerlui văryaru a Sănătatillei. Românilli potu s’caftă asistenţă consulară la numirlu di telefon ali Ambasadă la Sofia 0035 929 73 35 10, iara tră situaţii di ananghi potu s’ufilisească linia telefonică speţială a misiunillei diplomatiţi 0035 987 944 07 58.
Ambasadorlu ali României tru Franţa, Luca Niculescu, eara dusu vizită di lucru tru departamentul Pas-di-Calais, ditu nordul ali Franţă, tru arada a curi s-andămusi cu reprezentanţi ali administraţie ţentrală şi locală franceză. Moeabeţli s’ţănură ti catandisea a tranzitlui tru regiune a transportatorilor români di persoani şi părmătii, migraţia, securitatea şi afacerile interne tru contextul anda easti işită Marea Britanii ditu Uniunea Europeană. Delegaţia vizită capitala a regiunillei, Arras, căsăbălu Calais, Portul Calais şi zona di parcări tră transportatorlli rutieri. Luca Niculescu feaţi moeabeti cu reprezentanţii regionali ti securizarea a rutelor tră transportatori şi a parcărilor tră tiruri, identificarea di soluţii tra anvărtuseari prevenţia şi tra anvărtusearea a siguranţăllei transportatorlor. Diplomatlu român vizită şi ună parcari securizată ditu regiune şi şidzu di zboru cu ma mulţă şoferi di tiru români ti condiţiile di trafic şi parcari. Demersulu a şeflui reprezentanţăllei diplomatice ali Românie la Paris s’faţi tu hăvaia a atacurlor violente a bandiloru di furi ditu Franţa cari scotu paranomu părmătii ditu tirurli parcate. Tora ma ninti, dauă ahtări atacuri dusiră la moartea a unui şofer român şi altu fu greu pliguitu. Problema fu zburătă şi Bruxelles, iu comisarlu european ti u ari borgea cu Transporturile, Adina Vălean, spusi că, la nivelu a UE, lipsescu anvărliga di 100.000 di locuri iu şoferlli pot s’facă parcarea tru sigurlăchi pisti noapti şi că autorităţli europeani fac tuti gaereţli tra s’crească ntrăoară parcări siguri tra aeştă.
Un conţertu-conferință, disvărtitu tru cadrul a proiectului “Enescu pe akicăsearea a tutulor”, va s’ţănă tu 6 di alunaru, pi scena a Teatrului Institutului Francez ditu Madrid, cu ucazea yiurtusearillei 140 di ani di la amintarea a marilui compozitor. Cu aestă furñie va s’hibă prezentată ună expoziție ahărdzită ti bana și activitatea al George Enescu, realizată di Muzeul Național “George Enescu”, Ti adună imagini, cadhuri și texti mutrinda bana și opera a compozitorului, referințe ti ligăturile a lui muzicale cu spațiul iberic şi ligătura di streas4 suţălle cu violonceiistul, compozitorlu și dirijorlu spaniol spaniol Pablo Casals. Evenimentele suntu organizate di reprezentanţa la Madrid a Institutlui Cultural Român, tru lucru deadunu cu Muzeul Național “George Enescu” ditu București. Uidisitu cu ICR Madrid, concertul-conferință “Enescu tu akicăsearea-a tutăloru” va s’hibă ţănutu, tru limba franceză și spaniolă, di baritonlu Ștefan Ignat, solist ali Operă Națională di București, acompaniat la pian di profesorlu Remus Manoleanu, conferenţiar universitar doctor la Universitatea Naţională di Muzică di Bucureşti. Expoziția ahărdzită ti bana și activitatea al George Enescu adună 24 di panouri foto documentari și va s’arămână dişcllisă tră publicu până tru 15 di alunaru.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
