Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Misuri. Liderllii a coalițillei di guvernare ditu România zburăscu ti năi misuri ţi au tu scupo protecţia a bănătorloru și ali economie contra a crișterlor mări a păhadzloru la energie electrică, combustibilu și gaze naturale. Misurle avute tru videală pruvedu ñicurarea a numirlui di intermediari anamisa di producători și consumatori, di u nkeadică aşi criștearea a păhadzloru. Partidul Social Democrat va tutunăoară ună reglementare a păzarillei di energie tră consumatorlli casniţ, ama pripunirea nu fu aprukeată di Partidlu Național Liberal. Uidisitu cu liderlu social-democrat Marcel Ciolacu, apofasili mutrinda energia lipseaşti s’hibă adoptate di Guvernu până la 1 di yismăciuni și băgati tru practico ti un kiro ma mari, până tru 2025.
Newsroom, 17.08.2022, 19:15
PIB. Produsul Intern Brut al Uniuni Europeană și a Zonăllei Euro nregistră ună crișteare di 0,6% tru trimestrul II a anului 2022, andicra di treilli meşi ditu soni, uidisitu cu datili preliminare publicate ñiercuri di Oficiul European di Statistică (Eurostat). Tru primlu trimestru a anlui 2022, comparativ cu treilli meşi ditu soni, Produsul Intern Brut nregistră ună crișteare di 0,5% tru zona euro și 0,6% tru UE. Ditu statele membre UE tră care sunt disponibile date, nai ma semnificative rate di crișteari tru trimestrul doi a anlui 2022, comparativ cu treilli meşi ditu soni, s-nregistrară tru Țările di Jos (2,6%), România (2,1%) și Suedia (1,4% ). Comparativ cu doilu trimestru a anlui tricut, PIB-ul criscu cu 3,9% tru zona euro și cu 4% tru Uniunea Europeană anamisa di meşlli apriiuru și cirişaru 2022, tuti statele membre UE tră cari suntu disponibile date raportânda crișteri. România nregistră ună crișteari anuală di 5,3% tru doilu trimestru a anlui 2022, după un ritmo anual di crișteare di 6,4% tru protlli trei meşi. Institutul Național di Statistică dimăndă că economia Româniillei criscu cu 2,1% tru trimestrul doi a anlui, andicra di trimestrul precedintu, kiro tru cari andicra di idyea perioada ditu 2021, criștearea fu di 5,3%.
Antreprenoriat. Programlu Mulleri Antreprenor” va fs’hibă lansat gioi tru România, cu scupolu tra s’da curayiu și să stimuleadză ntreprindirile ñiţ și di mesi thimilliusiti și cumăndusiti di mulleri. Uidisitu cu autoritățli, puțăn pisti 35% ditu antreprenorlli români sunt mulleri, iara di aestu program va s’aibă hăiri aproapea 785 di companii. Bugetlu maxim ahărdzitu ti programu tru 2022 easti di aproapea 31 di milioane di euro, cathi companie poati s’hărsească di aproapea 40 di ñilli di euro. Programlu Mulleri Antreprenor” contribuie și la realizarea a unlui ditu standardile OCDI — egalitatea di gen tru domeniul antreprenorial.
Tenis. Agiucătoarea română di tenis Simona Halep, cari tamamu amintă turneul WTA 1000 di la Toronto, u azvimsi rusoaica Anastasia Potapova, scor 6-4, 6-3 și s-califică tru turul doi a turneului di la Cincinnati, cu 2,5 milioane di dolari premiu tru păradz. Tru turlu yinitoru Simona Halep va s’agioacă contra a unei altă reprezentantă ali Rusiei, Veronika Kudirmetova. Agiucătoarea română Sorana Cîrstea s-califică şi ea tru turlu doi, după ţi u azvimsi elveţiana Belinda Bencic, campioana olimpică tru titlu. Ma largu, va s’antreacă cu cehoaica Petra Kvitova.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
