Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Xeri. Tru România, culturile di gărnu sunt zñiipsiti di xeri pi ună suprafață di pisti 180.000 di ictări, kiro tru cari suprafața agricolă totală zñiipsită s’teasi la aproape 330.000 di ictări tru două cirecuri ditu giudițele ali Românie, uidisitu cu datili dimăndati di Ministerul Agriculturăllei și Ruralui Dizvoltare. Ministrul di resort, Petre Daea, dimăndă că producția di gărnu ditu aestu an easti cu 15% – 18% ma ñică andicra di atea nreghistrată tru 2021. Uidisitu cu ministrului, ama, ari duri gărnu tra s’anvălească anănghiserli interne ali României, dimi 2,5 – 3 milioane di tonuri nica si s’asiguripsească un surplus tră exportu.
Newsroom, 11.08.2022, 19:19
Xeri. Tru România, culturile di gărnu sunt zñiipsiti di xeri pi ună suprafață di pisti 180.000 di ictări, kiro tru cari suprafața agricolă totală zñiipsită s’teasi la aproape 330.000 di ictări tru două cirecuri ditu giudițele ali Românie, uidisitu cu datili dimăndati di Ministerul Agriculturăllei și Ruralui Dizvoltare. Ministrul di resort, Petre Daea, dimăndă că producția di gărnu ditu aestu an easti cu 15% – 18% ma ñică andicra di atea nreghistrată tru 2021. Uidisitu cu ministrului, ama, ari duri gărnu tra s’anvălească anănghiserli interne ali României, dimi 2,5 – 3 milioane di tonuri nica si s’asiguripsească un surplus tră exportu.
Inflația. Rata anuală ali inflaţie ditu România scădzu la 14,96% tru alunaru anlu aestu, di la 15,1% tru cirişaru dimăndă Institutul Naţional di Statistică. Gazele naturale, petrolul, pătăţli și combustibilulu suntu tru caplu a crişterloru di păhă ditu alunaru, diapoa energie, bilete di avion, fărină și sorgu. Serviciile di telefonie sunt singurele cari s-iftiniră niheamă. Uidisitu cu datili prezentate marţă di guvernatorlu a Băncăllei Centrală, Mugur Isărescu, Banca Naţională ali României u revizui prognoza ali inflaţie ti bitisita a aluştui anu an la 13,9% şi estimeadză ună inflaţie di 7,5% tră bitisita a anlui yinitoru.
Ucraina. Premierlu Nicolae Ciucă diclară că Guvernul ali Românie nu ari date cari s’justifică găilipsearea tu ligătură cu catandisea di la centrala nucleară Zaporizhzhya ditu Ucraina viţină. El spune că autoritățli di București monitorizeadză niacumtinatu datili ligate di fisi, iara instituțiile a statlui loară tuti misurli tră informarea și protejarea ali populație tru kiro ananghi. Consiliul di Securitate al ONU s’andămuseaşti di urgență adză tra să zburască ti catandisea ali centralei ditu Zaporizhzhya, pi cari Kievul și Moscova să stipsescu un alantă că fur bombardati. Nai ma puțăn 14 di persoane muriră dupu bombardamentili di marță seară tru zona ţi easti anavărliga di centralei nucleare, nai ma mari di aestă turlie ditu Europa. Grupul G7 a nai ma industrializate văsilii u stipsi Moscova că bagă tru piriclliu regiunea ucraineană ţi easti anvărliga di uzină, acătată di askerili rusești.
Embargo. Embargoulu european ti cărbunili rusesu cu s’băgă tru practico, dupu patru meşi di anda fu adoptat ca parte a ţinţillei pachetă di sancțiuni contra ali Moscovă, tru un moment tru cari UE s’ampuliseaşti cu mintireaşi vărtoasi ti aprovizionarea a llei cu energie, dimăndă France Presse. Easti prima sancțiune a UE cari agudi sectorul energetic ditu Rusia. Până anlu tricut, UE va a’importa 45% ditu cărbunele a llei ditu Rusia tră 4 miliardi di euro pi an, iara văsilii cata cum Germania și Polonia, cari îl ufilisea tră produţirea di energie electrică, eara dipendinte orlea zorlea di aestu. Tru contextul tru cari consumul anual european di cărbune, un combustibil fosil poluant, scădzu di la 1.200 la 427 di milioane di tonuri anamisa di 1990 și 2020, ncllidiarea a multiloru mine di pe continent dusi la creastirea a dipendințăllei europenilor di importuri.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearia: Taşcu Lala
