Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Împrumut. Guvernul di la București aprobă, ñiercuri, un proiect di nomu mutrinda ratificarea a Acordului di împrumut anamisa di România și Banca Internațională ti Reconstrucție și Dizvoltare (BIRD) tru valoare di 600 di milioane di euro și Acordul mutrinda asistența financiară nerambursabilă anamisa di România și BIRD tru suma di 24 di milioane di dolari, dimăndă purtătorlu di zboru a Guvernului, Dan Cărbunaru. Păradzlli va s’hibă ufilisiţ ti reformele pruvidzuti tru Planul Național di Recuperare și Reziliență și ti kivernisearea a crizăllei di tora umanitară la cari s’agiumsi di itia a polimlui ditu Ucraina, tru domeniile a sănătatillei, educațillei și asistențăllei socială. Tut ñiercuri, Executivlu aprobă ahărdzearea ditu fondul di intervenție a 9,5 miliuñi di lei (aproapea 2 miliuñi di euro) ti realizarea di urgență a operațiunilor di dragari a arăului Dunărea și alti lucrări speţifiţi ti suntu ananghi ti kivernisearea a catandisillei di risc la cari s’agiumsi di itia a xerillei.
Newsroom, 10.08.2022, 20:42
Împrumut. Guvernul di la București aprobă, ñiercuri, un proiect di nomu mutrinda ratificarea a Acordului di împrumut anamisa di România și Banca Internațională ti Reconstrucție și Dizvoltare (BIRD) tru valoare di 600 di milioane di euro și Acordul mutrinda asistența financiară nerambursabilă anamisa di România și BIRD tru suma di 24 di milioane di dolari, dimăndă purtătorlu di zboru a Guvernului, Dan Cărbunaru. Păradzlli va s’hibă ufilisiţ ti reformele pruvidzuti tru Planul Național di Recuperare și Reziliență și ti kivernisearea a crizăllei di tora umanitară la cari s’agiumsi di itia a polimlui ditu Ucraina, tru domeniile a sănătatillei, educațillei și asistențăllei socială. Tut ñiercuri, Executivlu aprobă ahărdzearea ditu fondul di intervenție a 9,5 miliuñi di lei (aproapea 2 miliuñi di euro) ti realizarea di urgență a operațiunilor di dragari a arăului Dunărea și alti lucrări speţifiţi ti suntu ananghi ti kivernisearea a catandisillei di risc la cari s’agiumsi di itia a xerillei.
G7. Miniștrii di externe G7 caftă ali Rusie s’transferă ntrăoară tru Ucraina centrala nucleară Zaporojie, nai ma mari ditu Europa. Tru comunicatul G7 să spuni că tehnicieñilli ucraineni di la centrală lipseaşti tra s’poată s’bagă tru practico borgili a loru fără fuvirseri şi presie, lugursinda că, pritu exercitarea a unui control niacumtinatu tră centrala nucleară, Rusia bagă tru piriclliu regiunea. Catandisea ditu zona armâne apreasă. Autoritățile ucrainene spunu că rușllii bombardaă, tru hăryie, ună localitate cari easti pi mealu a Niproului, baş pisti ţentrala nucleară, di feaţi tra s’hibă vătămaţ 13 ţivili. Tut tru sudlu ali Ucraină, tru regiunea Herson, acăţată di Rusia, armata rusă ahurhi s’evacueadză familii, cu frixea că hala va s’agiungă ma lae, maxus că armata ucraineană atacă dauă apunţă strateghiţi piste Nipru. Uidisitu cu corespondintulu Radio România, administrația regională ucraineană ditu Herson dimăndă că administrația provizorie rusă a regiunillei accelereadză ndridzerli ti referendumlu mutrinda indipendința regiunillei andicra di Ucraina.
Inflația. Banca Națională ali Românie u criscu prognoza di inflație ti bitisita a aluştui anu an la 13,9%, andicra di 12,5% estimată tru meslu mai. Uidisitu cu Banca Centrală, după ună perioadă di plată ditu trimestrul III, inflația poati s’aibă ună traiectorie discendintă, cara păzărli angro di energie și produse agroalimentare s’hăbinisescu. Ti anlu yinitoru, BNR estimeadză ună rată ali inflație di aproapea 7,5%.
Covid19. Pisti 7.300 di cazuri năi di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură nregistrate tru România tru 24 di săhăţ după ţi eara adrati aproapea 25.900 di teste, dimăndă ñiercuri Ministerlu a Sănătatillei. Tutunăoară, fură raportate 26 di dicese asociate. Nai ma multe cazuri noi di COVID fură raportate tru București și tru giudițele Timiș (vest) și Cluj (nord-vest). Rata di infectare pi ună perioadă di 14 di dzăli, la nivel național, easti di 4,24 cazuri la ună ñille di bănători. Nai ma marea incidință easti tru București (9,46). Tru unitățli sanitare di specialitate, numirul a persoanilor internate tru secțiile COVID-19 agiundzi la aproape 4.000. Neise 300 di pacienți suntu yitripsiţ tru secții di terapie intensivă.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearia: Taşcu Lala