Hăbări ditu bana românească şi internaţională
COVID — Numirul a cazurilor di Covid-19 tru România easti tru scădiare constantă ditu primuveară, ama tora ma nintiahuhri s’crească diznou. 9.339 di persoane fură confirmate cu Covid-19, gioi, tru România. Numirul total di infecții easti sum atelu ditu dzua di ma ninti, ama cu aproape 50% ma mare andicra di săptămâna tricută. Ma largu creaşti şi numirlu a aţiloru cari au ananghi di spitalizare: pisti 3.700 di persoane, ditu cari 253 suntu la tearapie intensivă. Tru spitale suntu aproapea 600 di cilimeañi cu Covid. Specialiștilli spun că varianta actuală a coronavirusului, Omicron, poate s’afirească protecția ţi u da emu vaccinare, emu tritearea pritu lăngoari, și faţi urminie ti imunizarea persoanelor ditu categoriile vulnearabile. Vaccinurile anti-Covid adaptate tră varianta Omicron lipseaşti s’hibă disponibile tru România ditu toamnă.
Newsroom, 28.07.2022, 18:43
COVID — Numirul a cazurilor di Covid-19 tru România easti tru scădiare constantă ditu primuveară, ama tora ma nintiahuhri s’crească diznou. 9.339 di persoane fură confirmate cu Covid-19, gioi, tru România. Numirul total di infecții easti sum atelu ditu dzua di ma ninti, ama cu aproape 50% ma mare andicra di săptămâna tricută. Ma largu creaşti şi numirlu a aţiloru cari au ananghi di spitalizare: pisti 3.700 di persoane, ditu cari 253 suntu la tearapie intensivă. Tru spitale suntu aproapea 600 di cilimeañi cu Covid. Specialiștilli spun că varianta actuală a coronavirusului, Omicron, poate s’afirească protecția ţi u da emu vaccinare, emu tritearea pritu lăngoari, și faţi urminie ti imunizarea persoanelor ditu categoriile vulnearabile. Vaccinurile anti-Covid adaptate tră varianta Omicron lipseaşti s’hibă disponibile tru România ditu toamnă.
Fonduri — Premierlu Nicolae Ciucă diclară că rata di absorbție a fondurilor europene di cătră România tru cadrul a exercițiului financiar 2014-2020 easti di 64,5%, un nivel idyealui acu aţelu ali Germanie și maş niheamă ma scădzut andicra di Franța, ama nintea a statelor membre ma veclli cata cum Belgia (59%) și Italia, Spania și Țările di Jos (cathi una cu puțăn pisti 56%). Uidisitu cu Ciucă, România ari amintată 22 di miliardi di euro ditu ateali 35 di miliardi cari îlli suntu ahărdziti tru perioada 2014-2020.
Xerea – Xerea zñiipsi până tora 150.000 di ictări di agări tru 20 giudiţi diferite ditu România, spusi ministerul Agriculturăllei, pi baza rapoartelor di cafi dzua mutrinda catandisea a culturilor. Sistemele di irigații s’alumtă s’ţănă keptu, di itia a scădiarillei nivelu a apăllei ufilisită tră alimentarea stațiilor di irigare. Nai ma marea ahtari stație, ditu giudițul Brăila, tru sud-est, fu dănăsită di itia a dibitului scădzut a apăllei Dunării. Stația asigura apă tră 250.000 di ictări ditu regiune. Dibitlu di apă a arâului Prut, tru est, easti, tru scădiare, atri agiumtă pi un un nivel scădzut recordu. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, diclară că sectorul di creaștire a animalelor easti zñiipsitu și di xeri.
Vizită — Prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, lu aşteaptă viniri, la București, prezidintulu ali Republică Moldova, Maia Sandu, cu furñia a vizităllei a llei oficiale tru România, la acllimarea a șeflui a statului român. Easti prima andamasi bilatearală directă a aţiloru doi șefi di stat după ţi Republica Moldova (un stat ex-sovietic cu populație majoritară di limbă română) lo statutul di țară candidată la adirarea la UE. Uidisitu cu Administrației Prezidințiale, Klaus Iohannis năpoi va lu spună agiutorlu susta a Bucureștiului tra s’da silă a procesului di reformă tru Republica Moldova, anănghisitu ti integrarea europene. Tutunăoară, atelli doi oficiali va să zburască ti evoluțiile regionale tru contextul a polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucrainei cum și modalitățile di contracarare a efectelor negative a aluştui contra a Chișinăului. Va s’hibă zburăti și subiecte di interes central pe agenda bilatearală, catacum securitatea energetică a Republicii Moldova și cooperarea sectorială tru domenii clleaie — nica spuni Administrația Prezidințială.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearia: Taşcu Lala
