Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Vizita. Aflatu vizită gioi tru Gărţie, premierul român Nicolae Ciucă plăcărsi omologlu a lui grec, Kyriakos Mitsotakis, s’ndrupască aderarea a Româniillei la Schengen. Mesajlu fu spus tru arada a unăllei declarații di presă comună a aţiloru doi oficiali. Aderarea la Schengen easti un scupo național, easti ună pricunușteare a gaereţlor pi cari România li feaţi tu aestă noimă, gaereţ cari s’vidzură multu di multu tru aestu kiro, di cându ahurhi polimlu tru Ucraina, și asiguripsim tuti elementele aţea turlie ca tranzitul di persoane, părmătii, yipturi ditu Ucraina și Republica Moldova pot s’dizvărtească tru condiții di sigurlăki, demonstrânda aestă turlie că tiñisimu căftărli a acquis-ului Schengen, spusi Nicolae Ciucă. Vizita fu faptă cu nispetea a operaționalizarillei interconexiunillei di gazi Gărţia-Vărgăria, multu importantă tră şingirlu di transportu cătră Europa, pritu cari putea s’hibă dati până la trei miliardi di metri cubi di gazi tru anu.

Newsroom, 07.07.2022, 16:14

Vizita. Aflatu vizită gioi tru Gărţie, premierul român Nicolae Ciucă plăcărsi omologlu a lui grec, Kyriakos Mitsotakis, s’ndrupască aderarea a Româniillei la Schengen. Mesajlu fu spus tru arada a unăllei declarații di presă comună a aţiloru doi oficiali. Aderarea la Schengen easti un scupo național, easti ună pricunușteare a gaereţlor pi cari România li feaţi tu aestă noimă, gaereţ cari s’vidzură multu di multu tru aestu kiro, di cându ahurhi polimlu tru Ucraina, și asiguripsim tuti elementele aţea turlie ca tranzitul di persoane, părmătii, yipturi ditu Ucraina și Republica Moldova pot s’dizvărtească tru condiții di sigurlăki, demonstrânda aestă turlie că tiñisimu căftărli a acquis-ului Schengen, spusi Nicolae Ciucă. Vizita fu faptă cu nispetea a operaționalizarillei interconexiunillei di gazi Gărţia-Vărgăria, multu importantă tră şingirlu di transportu cătră Europa, pritu cari putea s’hibă dati până la trei miliardi di metri cubi di gazi tru anu.

Forum. Parlamentul a Româniillei va-lu treacă iruşi proţesul di ratificari a protocoalelor di aderare la NATO tră Finlanda și Suedia, dimăndă prezidintul Camerăllei a Diputațlor, Marcel Ciolacu, cundillinda, tutunăoară, că va s’hibă grită ună sesiune extraordinară a Parlamentului. Marcel Ciolacu lo parti la aţea di-a 22-a ediție a Forumului Interparlamentar tră Securitate, iu ministrul Afacerilor Externe ali Ucraină, Dmitro Kuleba, ţănu și unu zboru vidio. Oficialu ucrainean cundille că ataca ali Rusiei contra a văsiliillei ti caritsido easti un fenomen cari yine ca ună provocari la adresa securitatillei internaționale și feaţi un nău apel ca văsilia a lui s’llia armament greu tra s-u stabilizeadză prima linie. România armâne unu ditu nai ma cilăstisitorlli cu andrupari gaereţli a Ucrainăllei di integrare europeană, diclară premierul Nicolae Ciucă tru un mesaj vidio transmis a participanțălor la evenimentul di București.

Dimisie. Boris Johnson ș’dimăndă, gioi dimisia ditu ipotisea di prim-ministru a Regatului Unit, neise trapsi mănă di la zorea vinită di partea a miniștrilor și parlamentarilor a Partidului Conservator, pitreaţi hăbari Reuters. Easti limbidu tora volea a Partidului Conservator Parlamentar, tra s’aibă un nău lidir a idyiului partid și, neise, un nău prim-ministru, și ami spusş simfunu cu Sir Graham Brady, prezidintul parlamentarlor noștri ditu backbench, că proţeslu ti alidzearea a năului lidir ti bună va s’hibă s’ahuhrească tora, iara călindarea ava s’hibă dimăndată stămâna yinitoare”, diclară Johnson tru ună conferință di presă. Gioi cama tru oară, Boris Johnson ș-dimăndă dimisia ditu ipotisea di lidir a Partidului Conservator, atea ţi ălu duţi ună ş-ună la kirearea a scamnului di prim-ministru. Boris Johnson apruke s’dimisioneadză tu hăvaia a unăllei crize politice majore marcată di dimisia a dzăţ di miniștri a lui. Mandatul a lui fu unu cutulburatu, dominat di Brexit, di pandimie și di ună dalgă di căvgadz cari scoasiră tru vidială turlia tru cari akicăseaşti să s’raporteadză la reguli, nomuri și averu, pitreaţi hăbari corespondintul Radio România di la Londra. Practic, dimisia al Boris Johnson easti rezultatlu a unăllei revoltă ditu Partidul Conservator, di oitia că soţlli a lui lu stipsescu di arădiari, aroganță, ixiki di integritate și axizeari.

Anotu. Campionatele europene di giuniori di anotu s’duc ninti la Otopeni, ningă capitala București. Vlad Stefan Stancu amintă gioi a ţinţea medalie a Dilegatiillei a Româniillei, la proba di 1.500 m liber. Miercuri, David Popovici amintă a doua a lui medalie di malămă după ţi amintă proba di 200 m liber tru 1,45 minute. Tut ñiercuri, echipa di ștafetă mixtă 4×100 m a României, adrată ditu David Popovici, Patrick Sebastian Dinu, Bianca Costea și Rebecca Aimee Diaconescu, amintă asimi la proba di 4×100 m liber. Marță, tru prima dzuuă a competițiillei, echipa 4x100m masculin, adrată ditu David Popovici, Vlad Stancu, Ștefan Cozma și Patrick Sebastian Dinu, amintă malăma la proba di freestyle. La competiție partiţipă un total di 500 di sportivi ditu 42 di văsilii. Pareia ali Românie ari 26 di anutători, 14 ficiori și 12 di feati. Tru ilikia di 17 ani, David Popovici amintă tora ayoñea titlurile mondiale la 100 m și 200 m.

Tenis. Românca Simona Halep (18WTA) kiru, gioi, tru două seturi, 6-3, 6-3, cu Elena Ribakina (23WTA) ditu Kazahstan, tru semifinalele a turneului di tenis di Grand Slam di la Wimbledon. Fostu lidir mondial, Simona Halep amintă turneul di la Londra tru 2019 și, cu un an ma ninti, atelu di la Roland Garros, tru Franța. Finala ditu 2022 va u agioacă Elena Ribakina cu tunisianca Ons Jabeur, numirlu 2 mondial, cari u azvimsi, gioi ghirmanca Tatjana Maria (103 WTA) tru trei seturi, scor 6-2, 3-6, 6-1. Turneulu di la Wimbledon ditu aestu an ari un premiu recordu di 40.350.000 di lire sterline, ama WTA și ATP dimăndară că nu va s’da puncte di itia apofasillei a organizatorlor britaniţ tra s’nu da izini participarea a agiucătorlor ruși și belarusi, dupu invazia ali Ucraină di cătră Rusia.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearia: Taşcu Lala