Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Moldova – Fostul prezidintu și prim-ministru rus Dmityri Medvedev fuvirseaşti Ripublica Moldova că va s’curmă fluxul di gaze naturale cătră ea și că nu va s’da izini la tuti importurli pi păzarea arusească tră produse agroalimentare ditu aestă văsilie cara autoritățli di Chișinău andrupăscu economia occidentală, neise şi cu sancțiuni contra ali Rusie. Dmityri Medvedev, actualu viţeprezidentu a Consiliului di Securitate ali Federație Rusă, hipsi pi canalu a lui Telegram un lărguriu comentariu tu ligătură cu Ripublica Moldova a curi ălli si deadi gioi statutlu di stat candidat ti aderarea la Uniunea Europeană”. Uidisitu cu ţi dimăndă pitricutlu di radio public român la Moscova, dl Medvedev ngrăpseaşti că proţeslu di aderare poati s’ţănă dzăţ di añi și că tră Republica Moldova ari căbili s’intră tru UE dupu făţearea ună cu România. Aestu scupo va s’hibă mutritu emu di autoritățile di București, emu di aţeali di Chișinău. El adusi aminti, tutunăoară, ti aţea ditu soni andamasi di lucru comună a parlamentilor aţiloru dauă state și spusi că prezidentulu a Ripublicăllei Moldova, Maia Sandu poati s’hibă etimă s-u anuleadză nica şi statalitatea a văsiliillei a llei. Uidisitu cu spusa al Dmitri Medvediv, aesti naeţ suntu andrupăti emu di Statili Unite, emu di Uniunea Europeană. Thimilliusită pi ună parti ditu teritoriile românești arăkiti di Uniunea Sovietică tu kirolu al Stalin tru 1940, actuala Ripublică Moldova ș-u proclamă independența andicra di Moscova tru 1991, după eșeclu a putsch-lui băgatu ti aţelu ditu soni lider sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov.

Newsroom, 26.06.2022, 13:55

Moldova – Fostul prezidintu și prim-ministru rus Dmityri Medvedev fuvirseaşti Ripublica Moldova că va s’curmă fluxul di gaze naturale cătră ea și că nu va s’da izini la tuti importurli pi păzarea arusească tră produse agroalimentare ditu aestă văsilie cara autoritățli di Chișinău andrupăscu economia occidentală, neise şi cu sancțiuni contra ali Rusie. Dmityri Medvedev, actualu viţeprezidentu a Consiliului di Securitate ali Federație Rusă, hipsi pi canalu a lui Telegram un lărguriu comentariu tu ligătură cu Ripublica Moldova a curi ălli si deadi gioi statutlu di stat candidat ti aderarea la Uniunea Europeană”. Uidisitu cu ţi dimăndă pitricutlu di radio public român la Moscova, dl Medvedev ngrăpseaşti că proţeslu di aderare poati s’ţănă dzăţ di añi și că tră Republica Moldova ari căbili s’intră tru UE dupu făţearea ună cu România. Aestu scupo va s’hibă mutritu emu di autoritățile di București, emu di aţeali di Chișinău. El adusi aminti, tutunăoară, ti aţea ditu soni andamasi di lucru comună a parlamentilor aţiloru dauă state și spusi că prezidentulu a Ripublicăllei Moldova, Maia Sandu poati s’hibă etimă s-u anuleadză nica şi statalitatea a văsiliillei a llei. Uidisitu cu spusa al Dmitri Medvediv, aesti naeţ suntu andrupăti emu di Statili Unite, emu di Uniunea Europeană. Thimilliusită pi ună parti ditu teritoriile românești arăkiti di Uniunea Sovietică tu kirolu al Stalin tru 1940, actuala Ripublică Moldova ș-u proclamă independența andicra di Moscova tru 1991, după eșeclu a putsch-lui băgatu ti aţelu ditu soni lider sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov.

KIIV – Explozii vărtoasi s’feaţiră adză tahina Kiev, tru ună zonă rezidințială ditu misuhorea a căsăbălui, uidisitu cu ţi dimăndă agențiili internaționale di presă. Aesti s’feaţiră cu maş ndauă săhăţ ninti di dişcllidiarea a unlui summit G7 tru Ghiurmănie, ţi easti andreptu ti catandisea ditu Ucraina. Ataca arusească di ma năinti contra ali capitală ucrainenă s’feaţi tru ahurhita a meslui cirişaru și avu tru scupo ună favrică di la mardzina a Kievlui, pliguinda un insu. Tru bitisita a meslui apriiuru, un altu bombardament arusesc agudi capitala tru kirolu a unăllei vizită a secretarlui gheneral al ONU, Antonio Guterres. Rusia aputrusi Ucraina tru 24 di şcurtu, ama trapsi mănă di la niintarea cătră Kiev, di itia a rezistențăllei vărtoasă a askerillei ucraineană. Di atumţea, forțăli arusi și pro-aruse s-ascumbusiră cu ataca tru sudlu ali Ucraină și tru reghiunea Donbass, un bazin carbonifer estic adratu ditu reghiuñili Lugansk și Donețk, a curi independință, proclamată unilateral, fu pricunuscută di Rusia.

Dzuua a Hlamburăllei Naţională – Ma multi evenimente s’ţănu adză tru mărlli căsăbadz ali României cu furñia a Dzuăllei Hlambura Naţională. Tru 26 di cirişaru 1848, guvernul revoluționar ditu aţelu kiro apufusi că tricolorlu aroșu, galbinu și ñirlu easti hlambura națională a tutulror româñilor. Dzuua a Hlamburăllei Naţională fu proclamată pritu nomu tru anlu 1998.

Sibiu – Până tru 3 di alunaru ş’ţăni tru căsăbălu Sibiu, nolgica ali Românie, Festivalu Internațional di Teatru. Tema di anlu aestu, tră aţea di a 29-ţa ediție, easte muşuteaţa”. Va s’aibă spectacole di teatru pi geadii, conţerte, lansări di carte și expoziții. Ma multi numi mări di pi sţena mondială va s’aducă dinintea a publiclui căbilea tra s’mutrească nai cama buni spectacole ditu lumi, producții premiate di distincții cu anami. Festivalu va s’dizvărtească emu tru ​​format fizic, emu tru format hibrid. Născănti ditu arada a evenimentilor cari s’dizvărtescu tru sălliuri di spectacol, ama și tru locuri niconvenționale: băseriţ și alti păzări ditu căsăbălu Sibiu pot s’hibă mutriti și pi site-ul oficial a festivalui, pi platforma digitală www.scena-digitala.ro. Ama şi pi frăndza di Facebook și canalu di Youtube a Festivalui.

Kirolu — Kirolu easti mşeatu tru România ama instabilitatea va s’hibă prezentă tru ma marea parti a regiunilor, iu sunt aștiptate ploili. Maximele va s’hibă anamisa di 27 și 32 di gradi. Ună fărtuna agudi ascăpitata si giudiţlu Timis iu eara apufusitu un cod di fărtuna. Ma mulță cupaci fură surpaţ di vimtul vărtosu a dipoa pompierllii avură intervenţii tra s’ndreagă lucărli dupu zñiili ţi li adusi kirolu slabu.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearia: Taşcu Lala