Hăbări ditu bana românească şi internaţională
SUMMIT Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, lo parti la Consiliul European di la Bruxelles, tu arada a curi Republica Moldova și Ucraina loară statutlu di văsilii candidate la UE. Lidirllii europeni zburără și ti turliili pritu cari membrii UE pot s’evita ună criză energhetică majoră tru kirolu a iarnăllei. Pi agenda a summit-ului eara catandisea situația ditu Ucraina, ligătura a bloclui cu Balcanii ditu Ascăpitată, cum și un mănuclliu di probleme economice. Iohannis năpoi adusi aminti ti agiutorlu constantu ali Românie tră Kiev și părăstisi gaereţli di licşurari a exporturilor di yipturi ucrainene, adăvgânda că porturile și coridoarele di transportu ali României lucreadză la capacitate maximă. Tru cadrul a summitului euro di Bruxelles, prezidintul Iohannis năpoi u spusi căndăsearea ti yinitorlu european a văsiliiloru ditu Balcanii di Vest și agiutorlu tră dişcllidiarea cât ma ayoñea a muabeţloru cu Macedonia di Nord și Albania și idintificarea di cearei tră aestu proces a aprukearillei Bosniillei-Herţegovinei di uniri.
Newsroom, 25.06.2022, 18:00
SUMMIT Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, lo parti la Consiliul European di la Bruxelles, tu arada a curi Republica Moldova și Ucraina loară statutlu di văsilii candidate la UE. Lidirllii europeni zburără și ti turliili pritu cari membrii UE pot s’evita ună criză energhetică majoră tru kirolu a iarnăllei. Pi agenda a summit-ului eara catandisea situația ditu Ucraina, ligătura a bloclui cu Balcanii ditu Ascăpitată, cum și un mănuclliu di probleme economice. Iohannis năpoi adusi aminti ti agiutorlu constantu ali Românie tră Kiev și părăstisi gaereţli di licşurari a exporturilor di yipturi ucrainene, adăvgânda că porturile și coridoarele di transportu ali României lucreadză la capacitate maximă. Tru cadrul a summitului euro di Bruxelles, prezidintul Iohannis năpoi u spusi căndăsearea ti yinitorlu european a văsiliiloru ditu Balcanii di Vest și agiutorlu tră dişcllidiarea cât ma ayoñea a muabeţloru cu Macedonia di Nord și Albania și idintificarea di cearei tră aestu proces a aprukearillei Bosniillei-Herţegovinei di uniri.
ATAC. Aşi spuslu atacatoru di viniri seara la Oslo easti un cetățean norvegian di orighine iraniană, cunuscut di serviţiile di informații, spusi sâmbătă un oficial di poliție. El nu u scoasi tu vidială idintitatea a suspectului, ama cundille călcările anterioare a atacatorlui cu nomlu ti ţănearea di arme și țănerea di droguri. Ataca ditu misuhorea a căsăbălui Oslo feaţi doi morț și 21 di pliguiţ, ditu cari 10 greu. Uidisitu cu sursili ditu poliție, suspectul era rețănut sum suspiciunea di crimă, tentativă di vătămari și terorism, pe thimellilu a numirlui di persoane vizate tru ma multi locații.
NATO La summitlu NATO di Madrid di stămâna yiniitoare, regiunea ali Amarea Lae va s’hibă pricunuscută ca avânda ună importanță strategică tru apărarea colectivă, iara grupărli di alumtă ditu România și ditu alte văsilii ditu apirită pot s’aibă statutlu di brigădz. Secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, spusi că summitul va s’aducă hăbări buni tră România, ama și tră Ucraina tră ligătura transatlantică și alianța nsinea. Ditu vidiala militară și di securitate”, spune Geoană, și tră atea că Rusia easti un agiucător imprevizibil și agresiv, România va s’aibă idyea calitate tru aţea ţi mutreaşti securitatea națională ca Germania și Belgia. Nu va s’hibă niţi ună dheafurauă tru atea ţi ari NATO pe flancul estic și tru Europa di Vestu. Stămâna yinitoare va s’lom parti la summitul NATO di Madrid și aștiptăm hăbări istoriţi tră România. Muabeţli di Madrid va s’aibă tu amprotusa căftărli ali Finlanda și Suedie ti adirari la alianță, acă nu s’așteaptă ună apofasi tru aestă noimă di itia a ncuntrarillei ali Turchie.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearia: Taşcu Lala
