Hăbări ditu bana românească şi internaţională
MOLDOVA – Sâmbătă, la Chișinău, S’ţănu ună Easti prima oară cându s’ţăni un ahtari eveniment. Parlamentarlli români și moldoveni dimandară un mesaj comun ti andrupari darea a statutului di candidat la UE tră Moldova. La andamasi loară parti prezidintul a Republicăllei Moldova, Maia Sandu, cari și spusi nădia ca Moldova s’aprioaki statutul di candidat la UE. Ca apandisi la recomandarea di viniri emisă di Comisia Europeană, prezidintul Sandu spune că statutlu di candidat va s’reprezinta un rezultat multu aștiptat și că Chișinăulu bagă besă pi agiutorlu a Bucureștiului tră s’neagă ma largu. Yinitorul Republicii Moldova easti tru marea fumealle europeană, iara România easti și va s’hibă nai ma pistipsitu partener ali Ripublica Moldova, diclară, tu arada a lui, prezidintul Senatlui ali Românie, Florin Cîțu. Prezidintul a Camerăllei a Diputațlor ditu România, Marcel Ciolacu, nica spusi că România și Republica Moldova lipseaşti s’lucreadză diadunu tra s’asiguripsească un bănaticu ma bun tră cetățeñilli a lor. Tru bitisita a sesiunillei, prezidintul a Parlamentului Ripublicăllei Moldova, Igor Grosu, și prezidinţălli a aţiloru dauă camere a Parlamentului României simnară ună diclarație comună prin cari reitereadză agiutorlu pănu di mardzinaa tutuloru partidilor politiţi ditu România tră dizvoltarea, anvărtuşearea dimocratică și integrarea europeană a Ripublicăllii Moldova. Documentul condamnă, tutunăoară, agresiunea paranomu, niprovocată și niantimilleată ali Fedirației Ruse contra ali Ucraină.
Newsroom, 18.06.2022, 10:56
MOLDOVA – Sâmbătă, la Chișinău, S’ţănu ună Easti prima oară cându s’ţăni un ahtari eveniment. Parlamentarlli români și moldoveni dimandară un mesaj comun ti andrupari darea a statutului di candidat la UE tră Moldova. La andamasi loară parti prezidintul a Republicăllei Moldova, Maia Sandu, cari și spusi nădia ca Moldova s’aprioaki statutul di candidat la UE. Ca apandisi la recomandarea di viniri emisă di Comisia Europeană, prezidintul Sandu spune că statutlu di candidat va s’reprezinta un rezultat multu aștiptat și că Chișinăulu bagă besă pi agiutorlu a Bucureștiului tră s’neagă ma largu. Yinitorul Republicii Moldova easti tru marea fumealle europeană, iara România easti și va s’hibă nai ma pistipsitu partener ali Ripublica Moldova, diclară, tu arada a lui, prezidintul Senatlui ali Românie, Florin Cîțu. Prezidintul a Camerăllei a Diputațlor ditu România, Marcel Ciolacu, nica spusi că România și Republica Moldova lipseaşti s’lucreadză diadunu tra s’asiguripsească un bănaticu ma bun tră cetățeñilli a lor. Tru bitisita a sesiunillei, prezidintul a Parlamentului Ripublicăllei Moldova, Igor Grosu, și prezidinţălli a aţiloru dauă camere a Parlamentului României simnară ună diclarație comună prin cari reitereadză agiutorlu pănu di mardzinaa tutuloru partidilor politiţi ditu România tră dizvoltarea, anvărtuşearea dimocratică și integrarea europeană a Ripublicăllii Moldova. Documentul condamnă, tutunăoară, agresiunea paranomu, niprovocată și niantimilleată ali Fedirației Ruse contra ali Ucraină.
AUR – Alianța tră Unirea Românilor (AUR) ditu opoziție condamnă acțiunile autoritățlor moldovenești andicra di lidirul a partidului, George Simion, cari easti și lidirlu a grupului parlamentar AUR. George Simion fu ţănutu pe aeroportul ditu Chișinău tu kirolu anda vrea tra s’intră tru Moldova diadunu cu ună dilegație a Parlamentului ali Românie. Simion fu ţănutu dupu ţi nu ălli si diadi izini tru mandatul a fostului prezidintu pro-rus, Igor Dodon, stipsitu că băgă tru piriclliu statalitatea moldovenească. Interdicția nu fu scoasă di actuala administrație pro-europeană. Simion fu băgatu pe lista dilegațiillei ali Românie și nu fu informat di cu kiro tu ligătură cu interdicția cari nu ălli da izini s’intră pi teritoriul a Ripublicăllei Moldova. Zuyrăpsitu ca un populistu ti li aprindi lucărli, neise di mass-media bucureșteană, Simion andrupă totna unirea ali Românie cu Ripublica Moldova.
POLIM TRU UCRAINA – Armata Rusă ș-anvărtuşi poziția pi Hamunisia a Priciloru ditu Amarea Lae, aputrusită tru anhurita a polimlui, iu ari băgati sisteme suplimentare di apărare. Aestu lucru spuni neise că rușii nu suntu etiñî s’tragă măna di la aestu locu strategic, cu tuti fuvirserli părăstisiti di năili sistemi di artilerie și rachete Caesar și HIMARS ţi li ari loată forțili ucrainene. Experțălli militari occidintali minduescu că aţeali ditu soni imagini pritu satelit cu izvuru dişcllisu a ñicăllei hamunisiie ditu largul a coastăllei ucrainene și românești yilipsescu sisteme antiaeriene instalate di ruși emu pi uscat, emu pi pamporili ţi suntu aproapea. Occidintul ari dată ali Ucraină ma multe sisteme mobile di artilerie, cari, teoretic, lipseaşti s-da izini tra s’agudiască Hamunisia a priciloru. Experțăllii spun că hamunisia ari ari emu ună valoare strategică militară, emu una economică, di itia că atelu ţi veaglle hamunisia veaglle traficul di ambarcațiuni ţivili tru Amarea Lae. Fostu teritoriu ali Romaniei, arăkitu di URSS si priloatu di Ucraina tru 1991, Hamunisia a Priciloru easti tru un loc avutu tru naftă şi gaze naturale.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
