Hăbări ditu bana românească şi internaţională

PNRR — Până tru bitisita a anului România va s’llia 10 miliardi di euro pritu Planul Naţional di Recuperare şi Rezilienţă, dimăndă ministrul român a investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, după andamusea di lucru a Comitetului di Monitorizare a Planului Naţional di Recuperare şi Rezilienţă. Prima căftari di pălteari fu dipusă la Comisia Europeană pe 31 mai, iara autoritățile române s’ndregu s’dipună a daua căftari di plată tru valoare di trei miliardi di euro tru meslu sumedru, spusi ministrul. Valovolizarea atiloru 30 di miliardi di euro ditu Planul di Recuperare și Reziliență easti un efort coordonat și coerent, cu repere, vadiadz și responsabilităț ghini andreapti tră cathi domeniu. Dimonstrămu că aprăftăsimu s’adrămu funcțional aestu mecanism european di finanțare tru ună perioadă şcurtă și ici aplo tră România și ta s’pitreacă prima căftari di plată. Prefinanțarea aprukeată, tru valoare di 3,7 miliardi di euro, adăvgată la prima căftari di plată ţi fu pitricută a Comisiei Europene, spuni limbidu că himu tru un vadi tra s’adrămu atea ti nă pripusimu”, spusi premierlu Nicolae Ciuca.

Newsroom, 07.06.2022, 19:34

PNRR — Până tru bitisita a anului România va s’llia 10 miliardi di euro pritu Planul Naţional di Recuperare şi Rezilienţă, dimăndă ministrul român a investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, după andamusea di lucru a Comitetului di Monitorizare a Planului Naţional di Recuperare şi Rezilienţă. Prima căftari di pălteari fu dipusă la Comisia Europeană pe 31 mai, iara autoritățile române s’ndregu s’dipună a daua căftari di plată tru valoare di trei miliardi di euro tru meslu sumedru, spusi ministrul. Valovolizarea atiloru 30 di miliardi di euro ditu Planul di Recuperare și Reziliență easti un efort coordonat și coerent, cu repere, vadiadz și responsabilităț ghini andreapti tră cathi domeniu. Dimonstrămu că aprăftăsimu s’adrămu funcțional aestu mecanism european di finanțare tru ună perioadă şcurtă și ici aplo tră România și ta s’pitreacă prima căftari di plată. Prefinanțarea aprukeată, tru valoare di 3,7 miliardi di euro, adăvgată la prima căftari di plată ţi fu pitricută a Comisiei Europene, spuni limbidu că himu tru un vadi tra s’adrămu atea ti nă pripusimu”, spusi premierlu Nicolae Ciuca.

NATO — Ministrul român ali Apărari, Vasile Dîncu, lo parti, luni dicseară, la andamusea di vidioconferință a miniștrilor apărarillei ditu statile membre a Formatlui București Nouă — B9”, coorganizată di România și Polonia. Muabeţli avură tru prota thesi gaereţli di anvărtuşeari a catandisillei di discurajare și apărare a NATO pe arădărikea estică, pi adoptarea a năului concept strategic a Alianțăllei și pi evoluția a catandisillei di securitate regională. Andamusea fu ună oportunitate tra s’li simfunizeadză pozițiile a miniștrilor apărarillei B9 pe problemi di sinferu comun, tru perioada priimnătoari ali andamasi NATO ditu 16 di cirişaru di la Bruxelles și, tutunăoară, a summitlui Alianțăllei di la Madrid care va s’ţănă tru bitisita aluştui mesu. Ministrul român ali Apărari cundille relevanța a yinitorlui Summit B9, a curi nicukiru va s’hibă România tru 10 di cirişaru, tră nclligarea a pozițiilor statelor membre B9, nintea a yinitorlui Summit NATO.

Moldova — România și Republica Moldova (ună văsilie ex-sovietică cu populație majoritară ţi zburaşti limba română) va s’ndreagă ti prota oară ună sesiune comună a parlamentilor a lor, diclară prezidintulu a Parlamentului Republicăllei Moldova, Igor Grosu, după ună andamasi ţănută Chișinău cu Marcel Ciolacu, Prezidintulu a Camerăllei a Diputațlor ditu România. Igor Grosu să spusi haristusitu că prota andamasis comună a parlamentelor a aţiloru dauă văsilii va s’tănă Chișinău, atea ţi easti un semnu limbidu di andrupari tră actuala guvernare. Marcel Ciolacu diclară că România andrupă totna Republica Moldova și năpoi adusi aminti angajamentul a Bucureștiului ta s’ndrupască integrarea aliştei tru Uniunea Europeană.

Ucraina — Askerili aruse ma largu atacă cabaia linia a frontului Donbas, tu kirolu anda Rusia easti tut ma cilăstisitoari ti perspectiva ca Ucraina s’llia rachete cu aradză lungă di acțiune ditu Occidint. Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski căftă ca armile occidintale tăxiti a văsiliillei a lui s’hibă pitricuti căt cama ayoñea, spunânda că situația va s’agiungă multu greauă tră Ucraina cara forțile aruse aspargu linia frontului tru regiunea Donbas. Zelenski spune că askerili rusești năstrecu efectivele ucrainene, ama alumtătorllii ucraineni aprăftăsiră până tora s-li pingă atacurile. Alumti greali s’da pi geadiili ditu Severodonețk, aţelu ditu soni căsăbă important ditu provincia Lugansk, iu ucrainenii nica lu-au controlu. Forțili aruse atacă cabaia căsăbălu Sloviansk ditu provincia Donețk și Harkov tru nord. Pitricutlu Radio România tru Ucraina dimăndă că askerea arusă ufiliseaşti tactica a llei preferată pi cari u ari ufilisită ma ninti emu tu ​​Ucraina, emu tu alti polimi pe cari li purtă: bombardamente niacumtinati ţi au scupolu s’aspargă pozițiile adversarului diapoa yini cu atacuri babageani. Ahât arușii, cât și ucraineañilli spunu că adusiră mări keardiri ti adversarlli a lor.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala